luni, noiembrie 29, 2010

Născuţi la comandă

Zilele acestea am urmărit (pe apucate) două filme: unul artistic, unul documentar, care au un punct comun. Acest punct comun e una din marile mele slăbiciuni, pentru că îl reprezintă copiii. Copiii născuţi şi nenăscuţi.
Mă întreb ce aş fi ştiut dacă trăiam mai mult în perioada comunistă (eram doar în clasa a IV-a când a căzut regimul Ceauşescu), dar astăzi ştiu cu certitudine că a lua locul lui Dumnezeu şi a decide când să se nască şi când să nu se nască cineva este o catastrofă. Soluţia mi se pare atât de simplă şi nu aparţine niciunei extreme: nici celei române care obliga femeia să nască, nici celei chineze care obligă femeia să avorteze.

"Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte"
Mă opresc. Am prea multe în suflet şi risc să stârnesc tulburări pe care nu le doresc şi care nu sunt de folos. Abia le pot purta pe ale mele iar capul îmi e plin de prea multe gânduri neliniştitoare.


Filmul documentar "Născuţi la comandă"


Filmul artistic regizat de Cristian Mungiu "4 luni 3 săptămâni şi 2 zile"

vineri, noiembrie 26, 2010

6 luni sau despre începutul diversificării

Anunţăm oficial că am început diversificarea.
Am împlinit cele 6 luni necesare sugarilor alăptaţi şi iată-ne (când am ajuns oare şi aici???) savurând măr ras cu banană oferite de mănuţa nerăbdătoarei surioare. De data aceasta avem o linguriţă şi un castron de lemn, aşa că suntem mai aproape de natură, dar am sacrificat culorile vesele ale castroanelor şi tacâmurilor din plastic.
Chiuim şi scoatem tot felul de sunete la vederea castronelului (şi nu numai), dar surpriza cea mai mare e că putem ronţăi din banană singure, evident cu ceva moscoleală pe faţă şi haine! Bucăţi mari de măr, gutuie, cartof fiert în coajă, morcov crud au prezentat interes şi probabil au mai calmat durerea gingiilor.
Ceea ce vreau să subliniez e că bebeluşii ar trebui încurajaţi să experimenteze hrana adevărată, să fie lăsaţi să deţină (sub supraveghere strictă!) puţin control asupra unui proces atât de important cum e hrănirea. Cred că efortul de a curăţa câteva pete va fi răsplătit, ulterior, de un apetit şi o curiozitate sănătoase şi poate că o astfel de atitudine ar reduce accesele de "mofturoşenie" de mai târziu. Rămâne să vedem dacă supoziţia mea se va confirma... Nu am deocamdată decât experienţa cu Măriuţa (care o confirmă) şi un început de experiment (cu Nectaria).
De aici mă voi inspira deseori şi din cartea Copilul vegetarian a Elenei Pridie.

joi, noiembrie 25, 2010

Activităţi pentru copiii din Cluj

Unde ne-am dori să mergem după ce scăpăm de varicelă (amândouă fetele au primit acest cadou de la tati !):

1. secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga"; mai aproape de noi e filiala din Mănăştur (cred că Măriuţa ar fi încântată de ludotecă)

2. atelierul de creativitate Alungă plictiseala

3. muzeul zoologic

4. clubul Kids' din Floreşti

Voi ce propuneri aveţi ?

Imagine