La pieptul mamei

Rubeolă şi varicelă

2012-01-13T01:42:00.000-08:00

Acestea sunt deocamdată bolile copilăriei pe care le-au cunoscut ambele noastre fete. Am hotărât să scriu despre ele în urma propunerii venite de la Qbebe, cu gândul că poate cuiva îi va fi folositoare experienţa noastră, aşa cum şi nouă ne-a folosit experienţa altor părinţi.

Măriuţa avea cam 1, 6 ani cred când a făcut cunoştinţă cu rubeola. Am ştiut că s-a îmbolnăvit imediat după erupţie, întrucât şi prietenii ei fuseseră atinşi de "nemilosul" virus. Nu-mi amintesc să fi avut probleme deosebite, nici măcar febră serioasă, doar erupţia cutanată şi o uşoară stare de disconfort. Tratamentul a constat în lapte de mami, hidratare corespunzătoare şi stat în casă câteva zile, apoi ieşit afară, dar nu în preajma altor copii. Nimic interesant!

Noiembrie 2010 soţiorul meu drag le-a dăruit câte un pui de varicelă ambelor odrasle, el fiind posesorul unei forme moderate de varicelă, dovadă a recunoştinţei copiilor de la şcoala unde lucrează. Manifestări la Măriuţa: pusee de febră peste 38.5 (precedau fiecare val de erupţie, au durat cam 3 zile), stare proastă, frisoane, bube pe tot corpul, inclusiv în gură, acele "bube" urâte, vezicule cu lichid transparent, care se usucă ulterior şi lasă urme dacă au fost rupte prin scărpinare. La Măriuţa bola şi-a arătat toţi colţii şi încă îmi amintesc cum se scărpina noaptea în somn ca să scape de chinuitoarea senzaţie de mâncărime... Tratamentul a constat în scăderea febrei prin comprese, hidratare, mixtură mentolată, Aciclovir (la recomandarea medicului, dar cred că total ineficient) şi Ketotifen (tot la indicaţia medicului). După vreo săptămână de chin majoritatea bubiţelor erau vindecate. Între timp am ieşit la aer, dar am evitat întâlnirea cu alţi oameni.
La vreo 2 săptămâni de la declanşarea bolii la Măriuţa, au apărut primele bubiţe la Nectaria, în număr de 3. Şi singurele. Asta a fost tot. N-am fi ştiut că a fost varicelă dacă nu era clar contextul. O singură veziculă avea acel lichid clar. Tratament: lapte de mami, ieşit la aer şi soare.

Revanşa şi-o va lua însă o lună mai târziu sora vitregă a varicelei, rubeola luată din oraş, căci altă explicaţie n-am găsit. A debutat cu febră puternică, peste 39,5 pe care cu greu am putut-o stăpâni prin împachetări şi o doză sau două de Nurofen şi stare generală proastă. Peste vreo două zile a apărut erupţia cutanată bogată(!) şi inflamarea ganglionilor cervicali (în spatele urechilor). Medicul pediatru a văzut-o târziu, când erupţia deja dispăruse şi a presupus din descrierea noastră că a fost vorba de rubeolă, probabil o formă mai agresivă. Tratamentul aplicat: Nurofen, lapte, lapte , lapte de mami şi hidratare. Evident, o vreme nu ne-am mai fâţâit în oraş!

Ce-aş face diferit? M-aş ruga mai mult, aş renunţa la Aciclovir, aş administra sucuri de fructe/ legume stoarse cu un storcător melcat (dacă l-aş avea !), suc de cătină şi măceşe, argint coloidal, uleiuri volatile (dacă pacienţii le-ar primi) şi/sau sirop Imunostimulent de la Dacia Plant.

Ne iertaţi, dar nu avem poze din etapa "buboasă" ! :)

2012 - Să punem început bun !

2012-01-10T02:11:00.000-08:00

LA MULŢI ANI !

Mă bucur că în sfârşit reuşesc să mă apropii de blog şi să aştern ceva din noianul de gânduri şi idei care roiesc în capul meu! Pentru că am găsit două urări frumoase, pe care ne străduim să le memorăm cu ajutorul încurajărilor Irinei, am bucuria de a le transmite tuturor celor care încă nu sunt prea dezamăgiţi de inconstanţa cu care reuşesc să scriu...

"Domnul să vă dea mai mult decât aveţi, vouă şi copiilor voştri !" (Psalmul 113)

şi

"Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, să vă păzească inimile şi cugetele întru Hristos Iisus." (Filipeni 4; 7)

A fost o vreme când căutam formule elevate, sofisticate, poate chiar poetice de a face diverse urări, însă pe măsură ce timpul a trecut, am simţit nevoia să le înlocuiesc cu ceva mai simplu, mai concentrat, dar mai bogat în semnificaţii. Până acum n-am găsit nimic care să corespundă mai bine cerinţelor mele decât Biblia, pe care mi-am propus s-o citesc cu sau fără soţ (în funcţie de timpul disponibil) mai serios şi în întregime.
Îmi amintesc că într-o carte scrisă de Sabina Wurmbrand, autoarea a constatat cât de folositoare i-au fost în temniţă, pasajele din Biblie învăţate în anii care au precedat viaţa din închisorile comuniste. La fel reiese din nenumăratele mărturii ale ortodocşilor care au supravieţuit torturilor şi ororilor crudului regim comunist.

Aşa că nu vă voi vorbi despre obiectivele pe care ni le-am stabilit în noul an, nici nu vă voi povesti despre cum am petrecut Crăciunul sau Anul Nou, nici despre câţi colindători am avut şi cât de frumos sau de grăbit au cântat, ci vă şi mă voi îndemna să nu trecem în 2012 cu ochii închişi pe lângă comorile ascunse în paginile acestei cărţi misterioase plină de viaţă şi de înţelepciune, care este Biblia.

Recunoştinţa se învaţă !

2011-12-11T19:30:00.000-08:00

Aceasta este o postare începută în noiembrie, dar cum între timp am trecut prin mai multe, mai ales printr-o schimbare a locuinţei, o public de-abia acum.

Deşi Ziua Recunoştinţei a trecut, cred că ar merita să ne gândim puţin la semnificaţia cuvântului "recunoştinţă" în orice zi a anului, nu doar la început de noiembrie.
RECUNOȘTÍNȚĂ s. f. aducere aminte cu dragoste, recunoaștere a unei binefaceri primite; gratitudine. (după fr. reconnaissance) Sursa: MDN

Nu ştiu alţii cum stau la acest capitol, dar eu sufăr de amnezie şi nu numai că uit binefacerile şi darurile primite de la Dumnezeu, ba mai am şi neruşinarea de a mă "sfădi" cu El când lucrurile nu ies aşa cum mi-am dorit. Rezultatul e nefericit, nu atât din pricina pedepsei divine (care de cele mai multe ori nu vine!), ci din pricina unei stări aproape continue de nemulţumire, stare care erodează bucuria de a trăi. Nici nu e nevoie să fie motive importante de nemulţumire; destul e că Măriuţa a făcut ceva trăsnaie, că Nectaria nu i-a îngăduit să termin de citit, că soţul şi-a lăsat cămaşa pe măsuţa copiilor şi nu pe umeraş, că e ceaţă şi nu e soare, că nu pot "umbla" pe Internet cât am nevoie, că îmi trebuie nu ştiu ce lipici şi nu ajung azi în Cluj, că trebuie făcute anumite reparaţii în casă, că X mi-a vorbit mai aspru, că nu se mai termină rufele de spălat ş.a. m. d. Măruntele mele nemulţumiri îmi întunecă viaţa şi mă fac oarbă în faţă infinitelor motive de bucurie... E puţin lucru să fii relativ sănătos împreună cu familia ta, să ai cele necesare, părinţi şi fraţi minunaţi în viaţă, să te poţi bucura de soare, de frig (chiar şi de ceaţă!), de o carte, de un ceai deosebit, de un mic dar sau de o îmbrăţişare drăgăstoasă oferită de braţele mici ale copiilor, de pupicii lor lipicioşi sau de râsul nestăvilit, de sosirea acasă a soţului pe care Domnul l-a adus cu bine, întreg , chiar dacă obosit, de prieteni şi vecini cu suflet darnic şi luminos ? Nu cred că e lipsit de importanţă faptul că pot să mai văd lumina o zi sau că picioarele mele mă duc acolo unde le poruncesc sau că la capătul celălalt al firului încă răspunde vocea dragă a părinţilor, nici că încă mă pot duce la părintele duhovnic sau la Sfântul Potir, că mai pot învăţa atâtea, că mai pot face vreun bine cât de mic sau că pot îndrepta răul săvârşit cu sau fără voia mea. Scriu şi mă gândesc că ar trebui inventaţi ochelari împotriva acestei afecţiuni a ochilor interiori care nu văd motivele de recunoştinţă, înregistrând în schimb orice minusculă nemulţumire!

Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pe Cel ce te încununează cu milă şi cu îndurări;
Psalmul 102

Şi iată că Domnul mi-a şi arătat leacul acestei boli într-un mod nesperat, chiar acum când scriu aceste rânduri. Versetele de mai sus mi-au "răsărit" în minte şi mi-au picurat în inimă un balsam care alină orice întristare. Şi ca să nu mai uit de "răsplătirile Lui" îmi voi nota într-un carneţel special motivele de recunoştinţă în fiecare zi. Ştiţi vorba latinească "verba volant, scripta manent"!

Mi-a plăcut această idee când am găsit-o la Jamie Martin, autoarea cărţii Steady Days, dar am rămas doar cu plăcutul, nu şi cu aplicatul. Ea scria că gratitudinea contribuie la menţinerea entuziasmului şi a sănătăţii (partea cu sănătatea e recunoscută şi de medici precum dnul. dr.Doru Laza) şi cita un studiu efectuat pe 400 de participanţi în 2003, de către psihologii Robert Emmons şi Michael McCullough ale cărui concluzii sunt îmbucurătoare: cei care obişnuiesc să îşi noteze şi să se concentreze pe motivele de recunoştinţă sunt optimişti, au mai multă îndrăzneală şi energie, sunt mai dispuşi să îşi ajute semenii şi au şanse mai mici de a cădea în ghearele unei depresii. Am descoperit că există şi posibilitatea de a crea un jurnal de recunoştinţă on-line la adresa butterbeehappy.com !
Personal prefer foaia şi hârtia la care am acces chiar şi la ore mai înaintate din noapte :)
Ca să pun capăt postării acesteia neobişnuit de lungi vă mai spun că îmi doresc s-o ajut şi pe Măriuţa să se bucure de ceea ce are şi să înveţe arta de a fi recunoscător, deşi sunt un maestru tare nepriceput... Am observat la ea o stare de nemultumire care mă îngrijorează, nu ştiu cât e de firesc să te plictiseşti de darul lui Moş Nicolae la câteva ore după ce l-ai primit sau să tânjeşti după jucăriile primite de alţii în condiţiile în care ai primit ce ţi-ai dorit, dar ştiu sigur că a fi nerecunoscător e un defect ce îţi distruge relaţia cu Dumnezeu şi că nu vreau ca acest defect să se cuibărească în inimioara ei. Aşa că fie vom avea un jurnal de recunoştinţă împreună, fie separat (copilul poate scrie sau desena motivele), dar cu siguranţă vom scrie negru pe alb ce ne-a bucurat în fiecare zi (cam 3 idei zilnic) şi sperăm să învăţăm amândouă cum să trăim mai frumos...

Suflet de copil, cântec

2011-11-18T02:25:00.000-08:00

o dedicaţie pentru nostalgici...

ANDA CALUGAREANU - SUFLET DE COPIL

Asculta mai multe audio diverse

Link-uri utile

2011-11-16T04:04:00.001-08:00

Am plăcerea şi onoarea de vă recomanda câteva din site-urile vizitate în ultima vreme, nu aşa de des cât mi-aş dori (dar mai bine şi mai puţin decât deloc, nu ?). Sunt româneşti, sunt pline de idei grozave şi reprezintă o sursă de inspiraţie inepuizabilă !

kidtime connect e locul unde o veţi găsi pe Gabriela, mămică, educatoare, practicantă a homeschooling-ului şi conducătoarea grădiniţei proprii în Bucureşti. Activităţile prezentate pe site se adresează vârstelor cuprinse între 2 şi 7 ani, dar în afară de activităţi veţi descoperi tot felul de articole şi sfaturi pentru părinţi, pe care e bine să le cunoaştem.

Cristela Georgescu vă va încânta prin ingeniozitatea reţetelor pregătite pentru cei doi băieţi ai săi, prin sinceritatea, dar şi delicateţea prezente în postări şi comentarii şi prin deosebita capacitate de a sintetiza informaţiile culese din surse variate şi de a argumenta foarte clar şi logic poziţia pe care o adoptă în diverse situaţii.

Mă bucur că pot să mă folosesc de munca acestor doamne deosebite şi nădăjduiesc s-o fac şi pe viitor :), mai ales că încă nu am reuşit să parcurg toate paginile de pe blogurile lor! Le sunt recunoscătoare şi cred că şi alţi părinţi vor aprecia aceste bloguri odată ce au apucat să le cunoască.

Minunea Sfântului Nectarie pentru familia noastră

2011-11-11T04:10:00.000-08:00

De departe postarea cu cele mai multe comentarii e cea dedicată Sfântului Nectarie. M-am bucurat să le citesc pe toate şi cred că numărul rândurilor scrise despre minunile făcute de sfânt e în creştere. Mă simt datoare de multă vreme cu propria mărturie despre ajutorul primit, care chiar dacă poate fi pus la îndoială de către o minte sceptică, pentru mine e de necontestat.

Am o fire mai vulcanică şi oboseala mă face şi mai...vulcanică! Un nou loc de muncă, o navetă obositoare, diverse probleme mai mari sau mai mici acasă şi la servici, câteva nemulţumiri care rodeau din bucuria de a trăi, suprapuse peste răul provocat de primele luni de sarcină m-au făcut să mă simt îngrozitor de vinovată faţă de mica viaţă ce creştea în mine. Vina era provocată de faptul că în ciuda eforturilor de îmi păstra calmul, mă enervam din orice şi din miel blând deveneam într-o clipită leu fioros. Eram perfect conştientă de răul pe care îl făceam, dar aproape incapabilă să nu îl mai fac.

Cu toţii ştim cât de importantă e starea mamei în timpul sarcinii şi cum agitaţia, trăirile negative, teama afectează atât fizic cât şi psihic bebeluşul nevinovat, aşa că oricine îşi poate imagina grijile şi gândurile care îmi bântuiau sufletul.

Dacă Nectaria e un copil sănătos şi normal, o datorez rugăciunilor şi Sfintei Împărtăşanii şi Sfântului Nectarie, pe care l-am rugat insistent, deşi cu o credinţă şovăielnică uneori, să protejeze pe micuţul (care s-a dovedit a fi micuţa) meu chiriaş, scăldat-vrând nevrând de hormonii de stress pe care nu îi puteam ţine în frâu.

Cred că oricine îmi înţelege bucuria şi recunoştinţa, iar aceste câteva rânduri scrise izvorăsc atât din dorinţa de a-i mulţumi Sfântului, cât şi din dorinţa de a încuraja mamele ce trec prin diverse conflicte interioare. Sfântul Nectarie şi Maica Domnului nu neglijează nicio rugăminte!

Urşi şi cărţi; lecturi frumoase pentru copii

2011-11-04T04:17:00.000-07:00

Dacă vă bucuraţi de aceste frumoase zile de toamnă, probabil că aţi mai redus puţin numărul paginilor de citit împreună cu copiii, în favoarea plimbărilor şi a jocurilor afară, în soarele binefăcător. Cum însă peste puţin timp ne vom confrunta cu frigul şi zăpada iernii, mi se pare o idee foarte bună să citim împreună cu odraslele noastre cărţi precum Fram ursul polar, eventual savurând un ceai sau un nectar de măceşe, un măr copt cu scorţişoară...

Cartea scrisă de Cezar Petrescu îmi stârneşte amintiri foarte dragi din copilărie şi când am regăsit-o în casa bunicilor mei, am hotărât să o aduc acasă pentru a i-o citi Măriuţei. Era vară când i-am citit-o, dar i-a plăcut mult şi am constatat cu plăcere că multe din întâmplările sau din gândurile lui Fram i s-au întipărit în minte. Poate că lectura e mai dificilă pe alocuri pentru vârsta ei, dar am simplificat, am adaptat şi explicat unde era nevoie, iar ea asculta cu mare atenţie fiecare capitol şi se supăra când întrerupeam lectura pentru a o culca.
A fost emoţionant să o urmăresc în raţionamentele ei care percepeau foarte bine uneori drama lui Fram, puţin frustrant alteori când nu reuşea să urmărească firul narativ ce alterna prezentul cu trecutul şi înduioşător când a înţeles ce viaţă aveau animalele din circ (a urmat o discuţie bună de postat pe site-urile dedicate protecţiei animalelor). După ce am terminat de citit cartea, am lăsat-o să îmi povestească ce îşi amintea din ea şi am încercat să aflăm mai multe despre urşii polari, în special.

Recent am descoperit la British Council un documentar extraordinar, care se găseşte în întregime pe Youtube, Deep Blue. L-am văzut toate trei de 2 ori (pe Nectaria o interesau numai animalele mari, în special urşii polari !) şi am învăţat multe despre viaţa din regiunile polare şi nu numai.

Întâmplarea a făcut ca la puţin timp după ce am terminat de citit Fram, să primim, prin amabilitatea celor de la editura Cartea Copiilor o carte pe care am îndrăgit-o toate trei imediat! Cum s-ar putea altfel când personajele principale sunt Marele Urs, blând, răbdător şi plin de idei şi Pui de Urs, mic, fragil, jucăuş şi ... cam fricos. Măriuţa a fost extrem de amuzată de frica ursuleţului de întuneric, deşi a înţeles-o, dar şi mai mult i-a plăcut soluţia finală găsită de Marele Urs. Povestea are darul de a menţine curiozitatea fără a suprastimula copilul, iar imaginile foarte frumoase îndeamnă la liniştire (culori calde, nuanţe pastelate) şi la alungarea oricărei frici. Mi se pare imposibil să nu adormi la sfârşitul lecturii care trezeşte nostalgia şi duioşia oricărui cititor mare sau mai puţin mare.
Sunt foarte recunoscătoare pentru posibilitatea de a citi această poveste copiilor mei, cu atât mai mult cu cât Nu ţi-e somn, ursuleţule ? vorbeşte cu delicateţe despre teamă, pătrunzând în universul tainic al copilăriei cu paşi lini pentru a încuraja înfruntarea şi învingerea fricii de necunoscut.

Dacă vă întrebaţi ce daruri ar putea aduce moşii lunii decembrie micuţilor ce vă sunt dragi, gândiţi-vă şi la urşii despre care v-am vorbit azi...

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (III)

2011-10-30T12:16:00.000-07:00

partea I
partea a II-a
Astăzi voi sintetiza ce am aflat despre acţiunea acizilor graşi Omega-3 asupra sistemului nervos.

Graviduţele şi proaspetele mămici vor fi bucuroase să afle că pot preveni depresia postnatală printr-un consum adecvat de Omega-3.
Cei care are au munci foarte solicitante beneficiază de ajutorul acestor acizi care conferă protecţie la stres intelectual şi fizic (în Islanda, în unele locuri de muncă, salariaţii primesc gratuit Omega-3), cresc capacitatea de concentrare, combat depresia şi oboseala cronică (atenţie mămici cu N nopţi nedormite!).
Omega-3 se dovedeşte de asemenea de folos în cazul deficitului de atenţie şi a hiperactivităţii, stabilizează dispoziţia şi încetineşte degradarea celulei nervoase (poate fi de ajutor în cazul bolii Alzheimer)

Întrebarea mea e dacă nu putem primi suficienţi acizi graşi din hrana vegetală: seminţe de in, cânepă, nuci etc. Am citit şi despre conversia ALA în EPA şi DHA, dar cum încă nu îmi sunt clare toate detaliile, am decis să consum ulei de peşte (am cumpărat între timp o sticlă de Omega-3 cu aromă foarte plăcută de lămâie pentru noi fetele, doar Nectaria nu e doritoare!) în paralel cu diverse alimente vegetale.

Firme Lysi susţine că produsele lor sunt din "materie de ce mai bună calitate" şi că sunt extrem de pure, fiind supuse multor analize, aşa că nu-mi rămâne decât să vă spun peste ceva vreme care sunt rezultatele testării pe noi!

Multă sănătate tuturor şi o săptămână cât mai plăcută!

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (II)

2011-10-28T00:49:00.000-07:00

Partea 1

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când aud de ulei de peşte mă gândesc la celebrul Tom Sawyer (despre care sunt nevoită să admit cu ruşine că nu îmi amintesc altceva decât faptul că mătuşa îl forţa să ia o lingură de ulei de peşte în fiecare zi!). Însă zilele acestea am început să caut şi alte informaţii, constat că există multe studii si dovezi medicale, aşa că deşi nu îmi place peştele, iau serios în calcul consumul de ulei! Ca de obicei, există şi informaţii ce par să contrazică ceea ce voi scrie mai jos, aşa că nu pot decât să recomand analizarea tuturor datelor înainte de a lua o decizie. (Majoritatea link-urilor incluse în aceste postări sunt în engleză, timpul pe care îl am la dipoziţie nu îmi îngăduie să traduc cele citite, dar se găsesc suficiente articole şi în română pentru cei care nu cunosc limba engleză.)
Aici găsiţi chiar şi o carte Fish Oil şi detalii oferite de autorul ei, neurochirurgul Joseph Maroon, iar aici puteţi citi un articol despre beneficiile consumului de ulei de peşte precum: articulaţii, creier şi inimă sănătoase, reducerea sau eliminarea inflamaţiei din organism, vindecarea cazurilor de acnee, psoriazis, scăderea în greutate. Principalii componenţi ai uleiului de peşte: EPA (acid eicosapentaenoic) şi DHA (acid docosahexaenoic) acţionează sinergic pe mai multe planuri. Astăzi mă voi opri la câteva dintre beneficiile pe care Omega-3 le oferă în special adulţilor. Fragmente din studiile ştiinţifice care susţin afirmaţiile de mai jos, găsiţi pe site-ul lysi.eu. Să reţinem deci următoarele aspecte referitoare la Omega-3:

îmbunătăţesc circulaţia cardiovasculară, scad aritmiile, moderează presiunea sanguină
normalizează nivelul colesterolului şi al trigliceridelor
reduc inflamaţia articulaţiilor, durerile provocate de afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale oaselor

Fie că alegem suplimente de origine vegetală (uleiul de peşte din apele reci precum codul, somonul, tonul, sardinele nu e singura sursa de Omega-3) sau de origine animală, un lucru e clar: hrana noastră actuală (alimente conservate, rafinate etc.) e cam săracă în Omega 3 şi urmările se văd în timp, dacă nu decidem să schimbăm acest lucru.

Votează arborele anului, ai putea slava o pădure!

2011-10-27T23:36:00.000-07:00

http://www.arboreleanului.ro/voteaza.php?id=17

Am aflat de această competiţie ieri, din Formula As, datorită unui articol despre Retezat, care prezintă comorile ţării noastre, comori ce riscă să dispară din cauza inconştienţei şi a lăcomiei...
Mai aveţi timp până pe 31 oct. 2011 să votaţi în această competiţie.
Un minut oferit acum vă poate fi răplătit mai târziu de priveliştea minunată a unei păduri virgine...

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii

2011-10-25T07:39:00.000-07:00

Cine mă cunoaşte deja, ştie că de vreun an încerc să devin vegetariană împreună cu familia mea, mai mult sau mai puţin doritoare de hrană vegetală. Ar fi o ipocrizie să spun că încercările mele au avut succes în totalitate, dar au fost perioade când chiar am reuşit şi perioade când o "fripturică" sau o cană de lapte mi-au gâdilat plăcut cerul gurii... Cât despre ouă, la ele nu am renunţat deloc! Nenorocirea mai mare e că îmi plac (prea) mult prăjiturile şi repede , repede mă apuc să coc câte ceva, în compoziţie fiind prezente, evident, şi ouă (de la bunici, ţărani etc.), lapte etc.

Peşte nu mănânc de când mă ştiu şi constat că Nectaria îmi seamănă, însă ulei de peşte am mai înghiţit (mai ales iarna sau în sarcină, noroc că avea gust de lămâie:)) pentru că am auzit că e benefic şi i-am dat chiar şi Măriuţei o sticlă (dar de la Moşu'!). Cine n-a auzit de Omega 3 şi de virtuţile acestor acizi graşi prezenţi în mai multe alimente?!

Şi tocmai pe când cugetam (activitatea aceea de care ai parte intens în nopţile albe create de enteroviroze, viroze respiratorii şi cum s-or mai fi numind afurisitele acestea de boli!) dacă să le cumpăr fetelor ulei de peşte, doar-doar om trece iarna fără vizite la medic, numai ce mă trezesc cu un mesaj de la Arena Communications, din care redau primele rânduri.

Brandul islandez Lysi este unul dintre cei mai apreciati producatori internationali de ulei de peste si de suplimente nutritive pe baza de ulei de peste. Impreuna cu agentia de relatii publice ARENA Communications, in a doua jumatate a lunii octombrie, ne propunem sa ajutam cat mai multe persoane sa se informeze si sa constientizeze importanta acizilor grasi Omega 3 pentru sanatatea lor. Din pacate, nu toate produsele care contin Omega 3 sunt la fel de eficiente. Omega 3 din uleiul pur de peste se bucura insa de o eficienta excelenta, mai ales daca este produs… corect, asa cum este cazul Capsulelor Omega 3 Lysi.

Am acceptat propunerea dumnealor de a testa capsulele Omega 3 (deşi mi-e milă de bieţii peşti...) şi de a publica 3 articole privitoare la beneficiile oferite de aceşti acizi graşi conţinuţi de uleiul de cod, în special. Rezultatul capsulelor nu îl pot publica imediat pentru că sunt 120 într-o cutie; în plus, nu mă aştept la îmbunătăţiri miraculoase, dar nădăjduiesc că vor fi efecte benefice vizibile, totuşi, mai ales că i am oferit cu drag capsulele galbene soţului meu, mare iubitor de peşte (în farfurie!), care are un program extenuant. Iată ce am aflat până acum despre uleiul de peşte, din pliantul oferit de firma islandeză Lysi şi din informaţiile oferite pe alte site-uri. Prima postare e dedicată copiilor (născuţi şi nenăscuţi) şi gravidelor.

Consumul de ulei de peşte poate preveni astmul şi combate rahitismul (uleiul Lysi pentru copii e îmbogăţit cu vitamina D), contribuie la dezvoltarea atenţiei şi creşte rezistenţa la stres.
O cantitate suficientă de Omega 3 este mai mult decât benefică pentru dezvoltarea creierului şi a ochilor încă din viaţa intrauterină. (mai multe informaţii)
Dr. Sears recomandă Omega 3 (care se găseşte nu numai în uleiul de peşte) ca aliat împotriva neplăcerilor sezonului rece, împreună cu alte 7 alimente imunostimulatoare.

(imagine preluată de aici)

Din nou despre înţărcare

2011-10-21T09:06:00.000-07:00

Răspund cu mare plăcere cererii celor de la Qbebe şi adaug câteva rânduri postării despre sfârşitul alăptării sau înţărcare, termen pe care încă nu-l îndrăgesc !
Scriam acum doi ani (2 ani ???) cum a renunţat Măriuţa la alăptare şi cât de natural s-au petrecut toate. Ce n-am spus şi cred că trebuia precizat, e că de la 1, 5 ani nu mai sugea noaptea. A...nu din proprie iniţiativă :), ci îndrumată de tăticul ei cu care povestea noaptea, până când şi-a dat seama că odihna de noapte e cu adevărat preţioasă !

Nectaria are în curând 1, 5 ani şi nu intenţionează să renunţe la lăpticul preferat. Iar eu nu am motive s-o încurajez, dar când vine vorba de noapte... e o altă poveste. Tati însă nu mai e dornic de conversaţii nocturne, aşa că mă trezesc încă de n ori pe noapte (ba ies dinţi, ba o doare burtica, ba una, ba alta...) şi pot să aplic toate uleiurile presate la rece din lume, cearcănele mele pur şi simplu nu vor să dispară!

Partea bună e că aceste condiţii sunt prielnice rugăciunilor de noapte! Doamne, ajut-o să doarmă, Doamne, dăruieşte-mi şi mie măcar o noapte de SOMN...

Totuşi, convingerea mea a rămas neschimbată; copilul renunţă singur definitiv la alăptare în momentul în care e pregătit, iar forţarea înţărcării îi face rău şi mamei şi copilului (ca orice forţare, de altfel: a naşterii, a a diversificării etc.).
Dacă Domnul îngăduie şi suntem sănătoşi, Nectaria va avea acelaşi drept ca sora ei, adică să primească lăptic cât va dori.

Aici am povestit experienţa înţărcării Măriuţei.

Inamicul cu care ne luptăm: enteroviroza; NOUTĂŢI

2011-10-18T05:30:00.000-07:00

Nu ştim exact de unde l-a cules Măriuţa (din oraş, de la tovarăşii de joacă), dar sâmbătă duşmanul şi-a arătat colţii: greaţă, durere de cap, de burtă, diaree cruntă şi febră. Cred că simptomele au fost precedate de nas curgător şi o uşoară tuse.
Aşa că am avut un weekend cu consum sporit de hârtie igienică, lămâie şi orez brun fiert.
Pentru febră i-am pus comprese pe frunte cu bitter "Taina plantelor", pentru dureri comprese călduţe cu bitter :) sau tradiţionala sticlă cu apă caldă, pentru diaree 3 linguriţe/zi de bitter cu sau fără apă de izvor şi ceai antidiareic. Am epuizat aproape stocul de afine şi ne-am cam săturat de orez... Iar morcovii nu prea prezintă interes!
Până acum i-am dat doar 2 plicuri de Smecta şi 2 de Hidrasec, aştept să văd dacă mai e nevoie.
Continuăm cu hrana de regim, hidratarea şi păstură pentru a căpăta puteri, iar după ce îşi revine, cred că îi voi da mai mult sirop de cătină.

Nectaria cred că a fost şi ea afectată săptămâna trecută judecând după numărul şi aspectul scaunelor şi starea mai plângăcioasă, dar nu sunt foarte sigură. Aşteptăm să vedem ce mai urmează. Oricum, am progresat! Anul trecut la 1 septembrie eram cu toţii bolnavi!
Ca să ne mai înveselim şi să ne amintim de vremurile bune, privim pozele mai mult sau mai puţin recente şi încercăm, după puteri să avem divese activităţi...

Multă sănătate tuturor şi să nu aveţi duşmani! :)

Veştile sunt aproape bune: adică dacă am mare grijă cu alimentaţia, burtica Măriuţei e fericită şi stă cuminte, dacă din nefericire, mai îngădui abateri (alune prăjite, tartă cu prune etc.) rezultatul final e o vizită rapidă la toaletă. Continuăm deci să bem o duşcă de bitter cu tinctură de afine, revenim la ceaiul de mentă, dar mai ales nu renunţăm la orez, sub orice formă (fulgi, boabe, lapte, făină). Micuţa mea mîncăcioasă (tot mâncăcioasă este) a slăbit, dar mă îngrijorează puţin pierderea mineralelor şi a vitaminelor. Colac peste pupăză a început să îi curgă nasul şi să tuşească în somn...
Nici burtica Nectariei nu pare prea mulţumită, dar nici acum nu mi-e clar ce se întâmplă exact...

Simpozionul " Familia si binele comun"

2011-10-04T07:05:00.000-07:00

anunt preluat de la AFR

SIMPOZION DESPRE FAMILIE LA CLUJ

Va recomandam tuturor sa participati la simpozionul international “Familia şi binele comun” care se va tine la Cluj pe 14 si 15 octombrie 2011 incepind de la ora 9. Locul de desfasurare este: Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj – Aula Magna. La simpozion vor participa conferentiari prestigiosi din Romania, Italia, Ungaria, Franta, Austria. Printre ei vor fi si personalitati proeminente ale cultelor religioase din Romania, iar conferinta in sine se incadreaza in evenimentul “Casatoria si Botezul 2011” lansat de Biserica Ortodoxa Romana si a evenimentului “Familia 2011” lansat de Biserica Romana-Catolica din Romania. Cei interesati in mai multe detalii sunt rugati sa o contecteze pe d-na Oana Gotia la gotia@istitutogp2.it.

Activităţi simple, ieftine şi distractive

2011-10-02T08:46:00.000-07:00

Acestea sunt o parte din activităţile desfăşurate de noi 3 (Nectaria participă şi ea, chiar şi împotriva voinţei noastre!) atât în casă cât şi pe afară.

Copac cu nori şi floare
desen în cariocă (când eu o adorm pe Nectaria la prânz, Măriuţa îşi alege activitatea pe care s-o desfăşoare în cealaltă cameră, în linişte)

Picături sau lacrimi colorate
desen în cariocă

Păsările despre care am vorbit mai demult (urmează să învăţăm de aici cum să desenăm şi alte lucruri)
acuarelă

Tava cu făină, în care exersăm literele şi numerele cu ajutorul unui beţigaş (material didactic ieftin, plăcut care face apel la folosirea mai multor simţuri pentru învăţare; singurul inconvenient: făina mai iese din tavă...)

Tava cu orez, în care căutăm obiecte ascunse

Ieşiri la pădure (profităm de aceste minunate zile de toamnă şi de soarele plăcut de la prânz)

Cules (şi mâncat!) de fructe sălbatice (Măriuţa cu cercei de păducel)

admirat animalele fericite

admirat peisajul şi ghicit unde se află blocul nostru

eterna joacă cu apă şi noroi (!)

SFÂRŞIT

Parc zoo în Cluj !

2011-09-29T06:03:00.000-07:00

De-abia aştept să îl vizităm!

http://www.zooparccluj.ro/

Sursa imagine

Bucuriile şoarecelui de bibliotecă

2011-09-24T08:24:00.000-07:00

Am reuşit ieri seară, chiar la sfârşitul săptămânii Porţilor deschise să ajungem la Biblioteca Judeţeană Goga şi să ne înscriem, atât eu cât şi Măriuţa. Nectaria mai aşteaptă puţin, deşi s-a bucurat şi ea de jucării, de mobilier şi de cărţi !
Am rămas plăcut impresionată de personalul extrem de amabil, de curăţenia şi bunul gust care caracterizează încăperile, de decorul prietenos care a cucerit-o pe Măriuţa, de multitudinea de cărţi despre care Măriuţa m-a asigurat că sunt în număr suficient şi nu îşi mai face griji că nu mai sunt poveşti de citit... Erau acolo ceva copii care se uitau la desene animate şi, cât am cercetat eu cu Nectaria spaţiul generos, s-a uitat şi Măriuţa la 101 dalmaţieni.
Oferta e îmbelşugată: cărţi pentru toate soiurile şi vârstele copiilor, în diferite limbi, enciclopedii şi tot felul de materiale ştiinţifice, desene animate şi documentare, CD-uri cu muzică şi poveşti, ce mai timp să ai pentru toate!

Pentru noi a fost o experienţă foarte plăcută, iar acum mă bate la cap să o duc la Ora Poveştilor, o activitate de o oră, în care bibliotecara le citeşte poveşti copiilor. Singurele impedimente şi deloc de neglijat sunt transportul şi aerul extrem de poluat din cartierul Mărăşti (Măriuţa a tuşit azi-noapte)... Dar poate că din când în când îi voi face această bucurie...

La ieşire, am admirat o minunată expoziţie de fotografie, intitulată sugestiv Evadare. Cred că e important să cultivăm frumosul de la vârste cât mai mici, aşa că am zăbovit puţin în faţa fiecărei fotografii, comentând cele văzute.

Am sfârşit seara cu linzer cu mere şi un buchet de flori galbene, deşi era vineri (!) şi am ajuns acasă, obosite frânte, dar (prea) entuziasmate! :)

Iar astăzi... am fost să o înscriu la balet (orice şoarec de bibliotecă are nevoie de mişcare!!!), la Palatul Copiilor, dar nu ştim încă dacă rămânem, din acelaşi motiv: transportul! Rămâne de văzut...

Weekend plăcut şi odihnitor, tuturor!

Zilele porţilor deschise la Biblioteca Goga Cluj

2011-09-19T02:01:00.000-07:00

Între 19 şi 23 sept. 2011 se vor petrece o mulţime de evenimente la Biblioteca Judeţeană Goga, chiar şi pentru prichindei şi mămici, nu doar pentru şcolari!

Programul activităţilor

Atenţie la viespi !

2011-09-14T21:56:00.000-07:00

Mă refer la cele adevărate, cu aripi şi ac ascuţit!
Una dintre ele a înţepat-o pe vecina noastră, mămică de doi copii, şi în 40 de minute a ajuns la Urgenţe, din cauza reacţiei alergice severe: faţă umflată şi roşie, tensiune scăzută, dificultate în respiraţie. O echipă de specialişti (slavă Domnului că există!) au pus-o pe picioare destul de repede, administrându-i diverse substanţe, dar i-au spus că viaţa i-a fost în pericol...
Şi pe mine şi pe Măriuţa ne-a înţepat câte o viespe, dar din fericire, nu am ajuns la Urgenţe, ci doar ... în casă unde am pus gheaţă şi uleiuri volatile de mentă şi tea tree pe locul dureros.

Sursa foto

Supă de pui pentru sufletul mamei

2011-09-12T22:33:00.000-07:00

O încurajare pentru clipele grele!

Mai multe cărţi din această frumoasă serie...

Site-uri utile pentru activităţi cu copiii

2011-09-05T01:06:00.000-07:00

Aici găsiţi:

modele de păpuşi din hârtie reprezentând copii din diferite părţi ale lumii (ideal pentru cei care vor să înveţe câte ceva despre alte culturi):

http://www.activity-sheets.com/cutout/world-children/

în completare puteţi folosi acest site (unde se găsesc şi videoclipuri de pe National Geographic for Kids)

http://www.mrdonn.org/index.html

albume grupate pe vârste cu activităţi pentru "lecţii" de biologie, geografie, istorie etc. în stil Montessori:

http://moteaco.com/albums.html

informaţii despre diferite habitate:

http://www.miamisci.org/ecolinks/everglades/animals.html

diverse experimente ştiinţifice:

http://www.exploratorium.edu/science_explorer/

extrem de multe activităţi practice pentru copii şi materiale didactice gratuite

http://educatie.inmures.ro/

Delicii de vară

2011-09-01T23:10:00.000-07:00

Sunt din fire orientată mai mult spre trecut decât spre prezent, aşa că e explicabil de ce regret plecarea verii :)
Ca să mă consolez, încerc să îmi amintesc de bunătăţile pe care le-am putut prepara (şi pe care le savurez în prezent) şi de multele momente frumoase petrecute în familie. Azi voi scrie însă doar despre câteva bunătăţi pentru care nu am, din nefericire şi poze.

Gem de afine şi mure preparat la rece
2kg de afine, 200g mure, 2 kg zahăr brun (ideal era să avem miere), baton de vanilie
Fructele zdrobite le-am amestecat cu zahăr, le-am pus apoi într-un borcan mare, curat şi şters cu un şerveţel îmbibat în ulei de scorţişoară (pe post de conservant).
Rezultatul e delicios, dar mă îndoiesc că va rezista până în iarnă! Tot scoatem borcanul din frigider şi mai luăm câte o lingură...

Sirop de cătină cu miere de salcâm
1kg de fructe, 1kg de miere
Fructele bine stoarse (cojile şi seminţele le-am păstrat pentru ceai) se amestecă cu mierea. Nu cred că mai are nevoie de descriere...

Îngheţată de cireşe amare cu zmeură de pădure
Fructele se amestecă cu zahăr brun şi iaurt (ochiometric). Se bagă la congelator, unde se amestecă din când în când pentru a obţine o compoziţie cremoasă. Pentru o zi cred că m-au iubit şi copiii vecinilor !

Suc de coacăze roşii cu miere
coacăze roşii stoarse bine , miere după gust
A rezistat câteva zile în frigider, culoarea, gustul, aroma sunt absolut delicioase!

Ce înseamnă să fii adevărat?

2011-08-28T16:33:00.000-07:00

Cum să creşti nişte copii minunaţi este o carte amuzantă, emoţionantă, plină de exemple reale şi soluţii practice, numai bună de citit de către părinţii de copii năzdrăvani, obosiţi şi sătui de conflicte cu odraslele lor, îngrijoraţi şi frustraţi de încăpăţânarea copiilor lor care le solicită toată răbdarea şi tot autocontrolul pe care le (mai) au. Sunt destule zile în care mă veţi regăsi în această categorie de părinţi! :)
De aceea citesc şi recitesc cărţi despre creşterea copiilor, îmi iau notiţe, fac promisiuni măreţe cum că sigur data viitoare îmi voi păstra calmul, zic o rugăciune şi o iau de la capăt... Uneori am chiar nostalgia zilelor când Măriuţa ştia doar să fie dusă în eşarfa port-bebe (wrap etc) şi să gângurească, fără să ceară mereu câte ceva :)

Din cartea aceasta am aflat despre o altă carte, pe care am şi primit-o în scurt timp, ca s-o citesc împreună cu Măriuţa. Eram deja extrem de curioasă din pricina unui fragment citat de soţii Borsellino:

"Oare ce înseamnă să fii adevărat? întrebă Iepuraşul într-o dimineaţă, pe când stăteau amândoi ascunşi într-un colţ mai liniştit, ştiind că, în scurt timp, dădaca va veni să facă ordine în cameră. Înseamnă să ai în tine ceva care face zgomot şi un arc cu cheiţă? Nu lucrurile din care eşti alcătuit te fac să fii adevărat, răspunse Căluţul de piele. Pur şi simplu, ţi se întâmplă la un moment dat. Când un copil te iubeşte mult, mult timp, şi nu numai pentru că vă jucaţi împreună, ci pentru că te iubeşte cu adevărat, atunci devii şi tu adevărat. Şi doare? întrebă Iepuraşul. Uneori, răspunse cu blândeţe Căluţul de piele, care era întotdeauna sincer. Dar, când devii adevărat, nu te superi dacă te doare puţin." (fragment citat din cartea Iepuraşul de catifea sau Cum prind viaţă jucăriile, de Margery Williams, editura Cartea Copiilor )

Am stat şi m-am gândit la cât de reală sunt eu, căci uneori nici eu nu mai ştiu cine sunt eu, omul care trebuie să se adapteze la cerinţele familiei, prietenilor, cunoscuţilor s.a.m.d. Cum să le arăţi celorlalţi slăbiciunile, lipsurile când pare atât de atrăgător să te prezinţi ca omul cel mai fericit, priceput la multe, sigur pe sine, stăpân pe viaţa sa şi a copiilor săi, cu preocupări elevate, cu o dragoste lipsită de egoism, ce mai încoace şi încolo, mama perfectă şi soţia ideală (cel puţin la acest capitol sunt convinsă ca există persoane care au dubii :) ) ? Cum îţi arăţi imperfecţiunea şi vulnerabilitatea fără a-i îndepărta pe ceilalţi de tine sau fără a-i sminti (termen specific ortodoxiei, pentru care nu găsesc un echivalent mai bun)?
Simt că devin adevărată pe zi ce trece, doare ceva mai mult decât spune Căluţul de piele, dar sunt recunoscătoare pentru această transformare. Cu siguranţă nu e uşor să îţi accepţi greşelile şi să renunţi la vălurile protectoare, dar copiii au un dar special de a te scăpa de iluzia perfecţiunii, iar iubirea lor te face să te simţi adevărat în ciuda inevitabilelor erori pe care le faci...
M-am îndepărtat puţin de mesajul cărţii apărute de curând la editura Cartea Copiilor, dar o carte adevărată pentru copii stârneşte tot felul de asocieri în mintea unui adult! Am citit şi recitit cu Măriuţa povestea plină de sensibilitate despre iepuraşul de catifea, ne-am bucurat de desenele atât de pline de nevinovăţia copilăriei, ne-am bucurat, întristat şi iarăşi bucurat de soarta iepuraşului care dintr-o jucărie oarecare ajunge o jucărie iubită şi apoi... Dar v-aş strica plăcerea lecturii dacă aş dezvălui deznodământul poveştii.
Cu siguranţă timpul şi banii vor fi bine investiţi într-o poveste din care învăţăm multe, mari şi mici deopotrivă.

Bunătăţi de la albine pentru pui de gospodine :)

2011-08-25T20:34:00.000-07:00

Despre comorile stupului (miere, lăptişor, păstură, propolis), reţete de siropuri din fructe preparate la rece, hrana nepereparată termic, surse de vitamina B12, ouă şi lactate

Proiect de alimentaţie sănătoasă şi delicioasă pentru (pre)şcolari, reţetă de energizant

emisiuni realizate de Casa Bio, Cluj

Să ne protejăm copiii pe Internet !

2011-08-24T07:50:00.000-07:00

Preluat de pe site-ul Reader's Digest

Sedusi Online

De: Lisa Fitterman

Te rog, mama! Toata lumea are cont acolo!“

Marianne* a fost bombardata cu acest refren luni intregi. Nu exista nimic pe lume mai important pentru Katrina, fiica ei cea mica, decat sa se inscrie pe site-ul Habbo.com, cel mai mare hotel virtual si loc de joaca pentru adolescenti. Spunea ca o sa-i schimbe viata si ca o sa cunoasca oameni din intreaga tara.

– Dar ai doar 11 ani!, ii raspundea Marianne.

– Voi fi responsabila. Promit!, replica ea imediat.

Intr-un final, Katrina si-a convins mama. Avea voie sa se inscrie pe Habbo, unde erau deja inregistrate 500.000 de persoane din Olanda, daca respecta anumite reguli. Era interzis sa puna la dispozitie numere de telefon, adrese de e-mail si mai ales adresa fami-liei, care locuia intr-un orasel micut din partea de sud-vest a tarii.

Ce nu a mers bine?

Primul semn ce anunta probleme a aparut intr-o sambata din februarie 2010, cand Katrina s-a dus la o petrecere onomastica, fara mobilul pe care mama ei il cumparase cu o saptamana inainte. Marianne ii arata mobilul unei prietene, cand un mesaj a aparut pe ecran: „Ne vedem in 15 minute. Te iubesc“.

Marianne era confuza. Unde sa fie in 15 minute?, se intreba ea. Katrina nu e la o petrecere?

Ingrijorata, a verificat intregul schimb de mesaje dintre fiica ei si Eric, in total 70. Multe erau indecente, cu tenta sexuala. O, Doamne! A incercat sa-l sune pe „Eric“, dar a fost redirectionata catre cutia vocala a lui „Andreas“. Vocea nu parea sa apartina unui baiat sau adolescent, ci mai degraba unui barbat. Imediat si-a sunat sotul la serviciu.

– Fetita noastra e urmarita de un pedofil, i-a spus ea.

– Vin spre casa, ii raspunse el. Verifica laptopul Katrinei.

Aici a descoperit mesaje de cosmar. Unul dintre ele, venit de la „Andreas“, metiona faptul ca „facusera dragoste saptamana trecuta“ si detalia ce vor face la urmatoarea intalnire. Nu-i venea sa creada ca era vorba de fetita ei, care inca nu purta nici macar sutien. Respira, isi spuse ea. Ii venea sa vomite si simtea cum mintea i-o ia razna. Cu ce gresise oare? Era de vina pentru ca si ea, si sotul ei aveau servicii cu norma intreaga? Katrina stia ca nu e bine sa stea de vorba cu strainii. Era o lectie pe care ea si celelalte trei surori mai mari o invatasera de la parintii lor.

Cand se intoarse acasa, Katrina incerca sa nege totul. Il cunoscuse pe Eric pe Habbo, iar Andreas era doar un prieten mai in varsta al lui.

– Dar care e explicatia pentru toate e-mailurile dintre voi? Dar mesajele de pe telefon?

– Gata, mergem impreuna la politie!, ii spuse Marianne.

Incet, incet, intreaga poveste iesi la iveala. La inceput, Katrina a crezut ca Eric are 12 ani, apoi 14, apoi 18. A inchiriat o camera virtuala la un hotel, unde „s-au mutat impreuna“. El era „iubitul ei“, iar ea era „printesa“ lui. Atunci cand el a sugerat sa faca trecerea de la cuibusorul lor virtual la unul in lumea reala, i s-a parut un lucru firesc. Nu a contat ca avea 28 de ani. A luat-o de la scoala cu BMW-ul sau, au mancat homar la un restaurant, apoi au mers intr-o camera de hotel adevarata, cu un pat adevarat si cu un dus adevarat.

A facut-o sa se simta matura si frumoasa si nimeni din familie nu a banuit nimic, pentru ca se intorcea acasa inainte de cina.

– Il iubesc, marturisi copila.

Marianne a confiscat computerul Katrinei si s-a dus la cea mai apropiata circa de politie, dar aici i s-a spus sa se intoarca luni. Fata ei era in pericol, iar politistii aveau tupeul sa-i spuna sa revina luni pentru ca nu aveau suficient personal sa se ocupe de acest caz in weekend. Oare nu fusese introdusa, de curand, o lege care condamna acostarea si coruperea minorilor prin intermediul internetului?

– Ce sa facem?, isi intreba disperata sotul.

– Mergem la alta sectie de politie, ii spuse el. Nu asteptam.

Din pacate, povestea Katrinei nu este unica. Peste tot in Europa exista povesti ale unor copii care au fost amagiti de o falsa senzatie de siguranta, in timp ce se aventurau online. Ei au fost abordati prin intermediul unei retele sociale online, al unui mesaj pe chat sau al unui joc online si au fost cuceriti de un compliment primit in spatiul virtual. Nu s-au gandit nicio secunda ca ceva rau se poate intampla, daca se vor intalni cu noul lor prieten fata in fata.

Asa s-a intamplat si cu un baiat singuratic de 12 ani din Ungaria, care a crezut ca a cunoscut o fata simpatica pe un chat si s-a dus in parc s-o intalneasca. Acolo a fost violat de un barbat care pretindea ca e unchiul fetei. La fel si cu o fetita de 14 ani din Finlanda, care a fost hartuita sexual de un batranel de 63 de ani care s-a dat drept un pusti de 18 ani. Iar rusul cunoscut sub porecla de „Unchiul Alexey“ Alexeev cauta pe internet tineri pe care ii invita la el acasa si ii abuza sexual, pe unii dintre ei chiar de mai multe ori. Atunci cand a fost arestat, in computerul lui s-au gasit adresele a peste 280 de copii.

Si in Romania, mai multi minori din Valea Jiului, cu varste cuprinse intre 12 si 15 ani, au fost racolati, prin intermediul chatului yahoo messenger, de un tanar de 28 de ani, de profesie topograf. Acesta ii platea cu sume de 20-30 lei in schimbul intretinerii de raporturi sexuale. ~n noiembrie 2009, cand a fost arestat, ofiterii Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate din Hunedoara au descoperit inscriptionate pe CD-uri mai multe imagini si filmulete ce contineau materiale pornografice cu acte sexuale explicite cu minori.

Este un gen de delict care s-a mutat din parcuri si scoli pe un teren de joc mai larg, internetul, care are 14,6 milioane de utilizatori ce nu au implinit inca 17 ani. In timp ce degetele lor danseaza pe tastatura telefoanelor de ultimul racnet, parintii lor, politia si guvernele se chinuie sa tina pasul. Problema e ca nu exista date statistice care sa determine amploarea fenomenului si sa ofere, astfel, un punct de plecare pentru eradicarea flagelului.

Julia Davidson, profesor de criminalistica la Universitatea Kingston din Londra, membra in conducerea primului studiu al Comisiei Europene despre coruperea de minori pe internet, este de parere ca prea putini pradatori (n.r.: pradator online este un utilizator de internet adult care exploateaza copii vulnerabili sau adolescenti, de obicei in scopuri sexuale sau alte acte abuzive) au fost pedepsiti pentru ce au facut.

„In Marea Britanie, se afla inchisi, in prezent, doar 70 de oameni pentru corupere de minori, iar 50 au fost de acord sa fie intervievati in cadrul acestui studiu“, spune ea. „Politistii sub acoperire care pretind ca sunt copii pe internet afirma ca sunt abordati de sute de ori intr-o saptamana de catre adulti, dar de fapt nu stim proportiile reale ale acestei probleme.“

Pentru Yvonne van Hertum, cifrele nu conteaza. Ca activist ce apara drepturile copiilor, in Rotterdam, primeste telefoane in fiecare saptamana de la parinti, inclusiv cei ai Katrinei, care ii cer sfatul dupa ce au descoperit ca fiii sau ficele lor au fost corupti si agresati online. „Pedofilii se simt in vacanta pe internet in Europa“, spune ea.

Dar cum sa controlezi o lume unde, potrivit unui studiu UE realizat anul trecut, 49% din copiii cu varste intre 9 si 16 ani acceseaza internetul de la ei din camera, unde este dificil pentru parinti sa ii verifice. 59% din ei au profilul lor personal pe platforme sociale, dintre care 25% pot fi vizualizate la scara larga de catre oricine. O treime dintre ei recunosc ca au fost in contact cu un strain, iar 9% au acceptat sa se intalneasca in viata reala cu el/ea.

Politia a facut progrese in privinta delictelor impotriva copiilor pe internet, mai precis producerea si transmiterea de imagini pornografice.

Bazele de date ale Interpolului pot fi accesate de anchetatori autorizati din 25 de tari ale lumii. Asa au fost salvati peste 2.100 de copii de pe glob. In martie 2011, Europol si Centrul de Protectie a Exploatarii Copiilor Online din Marea Britanie (CEOP) au reusit sa inchida cea mai mare retea pedofila de pe internet, ai caror mii de membri foloseau metode secrete online pentru a accesa imaginile unor copii abuzati sexual.

Totusi, in ceea ce priveste coruperea de minori prin intermediul internetului, fiecare tara din Europa se confrunta cu probleme proprii. Doar cateva state, precum Marea Britanie, Norvegia si Suedia, au legi care pedepsesc aceste delicte.

Autoritatile nationale au putini specialisti care se ocupa cu monitorizarea internetului si a conversatiilor pe chat, iar o infractiune in curs de desfasurare este greu de depistat. Anchetatorii trebuie sa determine daca o remarca, la prima vedere inocenta, este de fapt o amenintare. Din acest motiv, cele mai multe tari sunt obligate sa-i trimita sub acuzare pe acesti pedofili dupa ce abuzul s-a consumat. Din acelasi motiv, pedepsele variaza de la infractiune pentru coruperea de minori, pana la acuzatia de viol. Iar sentintele pornesc de la amenzi si 10 luni in inchisoare, pentru batranul de 63 de ani din Finlanda, pana la cinci ani pentru „Unchiul Alexey“, inchis in 2008, dar care s-ar putea sa fie eliberat mai devreme pentru buna purtare.

Mult prea des birocratia si lipsa de personal duc la incetinirea investigatiilor. Asa s-a intamplat cu Corentin Laborie, un baietel de 13 ani din sud-vestul Frantei. In 2008, un pradator online, care se ascundea pe internet sub identitatea unei adolescente, l-a convins pe copil sa se dezbrace si sa se masturbeze in fata camerei inserate in computer. Atunci cand mama sa, Gaelle, a descoperit ce s-a intamplat, s-a dus direct la politia locala. Anchetatorii au descoperit, la scurt timp, ca molestatorul locuia intr-un district diferit si atunci au transferat cazul jandarmeriei si autoritatilor nationale franceze. Acolo, dosarul a zacut timp de trei ani. Nu s-a efectuat nicio arestare, iar Gaelle s-a infuriat cand judecatorul i-a spus ca are mult prea multe cazuri in lucru pentru a se concentra pe cel al fiului ei.

O tentativa a Parlamentului European din 2009, de a concepe o lege la nivel continental, a esuat in parte pentru ca legislatia din proiect stabilea si „varsta legala“, un punct sensibil intre tarile implicate, pentru ca variaza de la 13 ani in Spania pana la 17 ani in Irlanda.

Acum, Parlamentul incearca sa voteze proiectul de lege a doua oara. Directiva propusa este bazata pe un tratat ratificat anul trecut de Consiliul Europei, o organizatie cu 47 de state membre, si acopera nenumarate acte de corupere a minorilor, de la turism sexual pana la „acostare“, un termen mai larg folosit pentru coruperea de minori, pentru ca include si activitati de pe internet. Defineste „varsta legala pentru consimtirea unui raport sexual“ ca fiind cea sub care este interzis sa ai raporturi sexuale cu un copil, potrivit fiecarei legi nationale in parte, si se stabileste o pedeapsa maxima de cinci ani de inchisoare pentru adultii care fac acest lucru. In plus, se fixeaza o pedeapsa de un an de detentie pentru adultii care incearca sa se intalneasca cu minori cu intentia de a-i abuza prin intermediul tehnologiei si mijloacelor de comunicare online. Statele membre sunt obligate sa blocheze accesul la site-uri care contin pornografie infantila.

Roberta Angelilli, o aparatoare a drepturilor copiilor si membra a Parlamentului European din partea Italiei, admite ca mai sunt probleme ce trebuie rezolvate, mai ales in privinta blocarii accesului la site-uri. Dar, in acelasi timp, insista ca neintelegerile nu trebuie sa constituie motive de amanare, pentru ca abuzurile de acest gen marcheaza pe viata un copil si se petrec peste tot in lume. „Oprirea actelor de racolare si corupere a minorilor este unul din obiectivele principale ale acestei directive“, explica ea.

Theo Noten le-a vazut pe toate. Din postura de membru al consiliului director al ECPAT, o organizatie nonprofit care sprijina protectia copiilor, a dat de cazuri de minori, precum Katrina, copii veseli si increzatori care sunt nerabdatori sa-si faca noi prieteni prin intermediul internetului si sunt prinsi din intamplare de parinti. A intalnit si copii vulnerabili care provin din familii unde au fost abuzati si le e rusine sa mearga la autoritati si sa marturiseasca ce s-a intamplat.

„Nu exista o solutie simpla, o lege care sa faca sa dispara totul“, subliniaza Noten. „Trebuie sa abordam aceasta problema din unghiuri diferite. Trebuie sa ne gandim cum o putem preveni.“

Primul pas e sa intelegem cum functioneaza mintea agresorilor. Sunt manipulatori si meticulosi si reusesc sa se metamorfozeze in orice au nevoie victimele lor: cel mai bun prieten si confident, un interlocutor plin de intelegere sau, precum intr-un caz din Marea Britanie, intr-un parinte binevoitor. Era vorba de un barbat de 36 de ani, casatorit, cu copii, care a sedus o fata de 13 ani, dupa ce a realizat ca aceasta are nevoie de o figura paterna. Dupa ce a curtat-o pe internet, s-au intalnit de sase ori, pe durata a sase luni, a intretinut raporturi sexuale cu ea si a asaltat-o cu cadouri. A reusit s-o convinga ca asta inseamna iubire. „In mod clar stia ce face. Atacatorii cauta si exploateaza punctele vulnerabile ale victimele lor pentru a obtine propria satisfactie sexuala“, spune Julia Davidson, criminolog englez, unul dintre anchetatorii principali in studiul european despre abuzurile sexuale de pe internet.

Acest barbat este acum in inchisoare.

Conform studiului, atacatorii au un coeficient de inteligenta ridicat, de peste 110, educatie la nivel formal si sunt bine instruiti din punct de vedere IT. Multi vor selecta 200-300 de nume odata de pe mai multe site-uri. Respinsi de majoritatea tintelor lor, isi gasesc victimele mai ales in randul fetelor aflate la inceputul pubertatii, cu precadere al celor care provin din familii cu probleme.

„Intrebarea este: cum ne indreptam atentia spre acel grup vulnerabil de copii?“, spune Davidson.

Pentru a fi siguri, unul din raspunsuri il poate constitui o mai buna informare prin programe educationale bine puse la punct si campanii de informare publice. Dar rezultatele sunt limitate. Si atunci e clar ca site-urile care ii lasa pe acesti copii vulnerabili sa-si asume riscuri trebuie sa ia masuri responsabile si active. Deocamdata sunt doar reactivi, raspunzand atunci cand apar plangeri. Anumiti experti sunt de parere ca traficul este monitorizat in chat-uri fara prea multa tragere de inima.

„Sufera de sindromul strutului care-si baga capul in nisip“, se plange Rebecca Newton, un expert in siguranta copiilor pe platforme online, care a lucrat, la un moment dat, pentru site-ul Habbo, ca ofiter de securitate. „Am vazut tot felul de comportamente sociopate la copii si adulti, dar proprietarii acestor firme nu vor sa creada ca lucrurile se petrec pe site-ul lor.“

Newton afirma ca nu sunt suficienti angajati pregatiti, care sa garanteze siguranta online pentru copii. „Problema e ca sunt milioane de utilizatori care frecventeaza site-ul. E ca si cum ai ruga un vecin sa aiba grija de una sau doua tari“, spune ea.

Apoi, mai exista si o limita legata de cat poate sa detecteze ochiul uman. Poti sa cauti modele si cuvinte precise, dar atacatorii sunt destepti. „Stiu cum pot sa evite semnalele de alarma“, explica ea. „Asta inseamna ca avem nevoie de programe software care sa poata verifica chat-urile mai eficient. Pentru ca scopul nostru e sa facem internetul un loc cat mai sigur, nu-i asa?“

La final, oricat de multe eforturi depun autoritatile si companiile de internet, parintii si copiii trebuie sa fie mai responsabili.

„Noi, parintii, reprezentam linia intai. Ar trebui sa ne facem timp sa discutam toate aceste probleme cu copiii nostri. Aici nu e vorba doar de barbatul urat, care sta la panda in tufisuri, in viata reala. Oricand te poti lovi de pericole neprevazute atunci cand folosesti internetul. Trebuie sa ne invatam copiii sa spuna «Nu».“

Parintii Katrinei au invatat acest lucru in cel mai dureros mod. La peste un an de la trimiterea acelui mesaj de rau-augur, familia inca este zdruncinata. Marianne a fost socata sa-l auda pe Andreas declarand la proces ca-si dorea o relatie si ca a crezut ca fata ei era mai in varsta. Ea e de parere ca ar fi trebuit sa primeasca o pedeapsa mai mare decat cea de doi ani de inchisoare si sase luni de decadere din drepturi, care i-a fost stabilita, in final, de instanta pentru abuzul savarsit si incalcarea legilor tarii privind intretinerea de relatii sexuale cu o minora.

Acum, la varsta de 12 ani, Katrina merge la sedinte de terapie, dar e in continuare indragostita de atacatorul ei si furioasa pe parintii ei pentru ca i-au distrus relatia si s-au dus la politie. E ca si cand in capul ei coexista doua persoane diferite: una care ii spune sa nu renunte la iubirea ei pentru Andreas si alta care este constienta ca el s-a comportat gresit. Nu poate sa se odihneasca noaptea si adesea are cosmaruri.

Din pacate, parintii ei traiesc acum cu un sentiment de vinovatie si esec. Inainte erau o familie normala: doi parinti care lucrau cu norma intreaga, un tata caruia ii placea sa mestereasca in garaj in timpul liber, patru copii si trei caini galagiosi. Luau impreuna cina aproape in fiecare seara si cumva reuseau sa faca sa fie totul in regula.Acum stau ca pe ghimpi, ingrijorati de necunoscut. Se tem de fiecare data cand unul din copiii lor pleaca de acasa. Iar internetul ii ingrozeste. Stiu ca ar trebui atinga un echilibru in atitudine, intre protectia pe care trebuie sa o ofere un parinte si protejarea in exces, dar le este greu. I-au confiscat Katrinei calculatorul.

„O sa fie bine“, spune Marianne. „Dar, daca ar fi sa le transmit ceva celorlalti parinti, le-as spune ca, in cele mai multe cazuri, esti convins ca asa ceva nu i poate intampla familiei tale. Apoi te trezesti incercand sa culegi cioburile.“

Ce pot face parintii

1. Instaleaza Net Nanny, un program de software care filtreaza automat ce site-uri viziteaza copilul tau. Disponibil pe netnanny.com

2. Instaleaza ControlInternet.ro, un filtru de internet de ultima generatie, realizat de o companie romaneasca, care a fost gandit ca un serviciu complet de instrumente de supraveghere si control ale copiilor in mediul virtual.

3. Intra pe safernet.ro sau sigur.info, site-uri care ofera sfaturi copiilor despre cum sa fie in siguranta pe internet. Aici o sa gasesti si sfaturi pentru parinti.

4. Vorbeste cu copiii tai. Toti expertii au cazut de acord ca este un lucru esential. Roaga-i sa te anunte daca ceva de pe internet ii face sa se simta inconfortabil sau in pericol. Asigura-te ca iti cer acordul inainte sa listeze informatii personale. Cere copiilor sa te invete sa folosesti programe pe calculator pe care tu nu le cunosti. Este vital sa mentii liniile de comunicare deschise.

In cazul in care copilul tau e constient ca exista pericole si le poate identifica, atunci ai in posesie cea mai buna metoda de aparare.

Sa ne protejam copiii!

Presiunea opiniei publice a functionat in Marea Britanie. De ce nu si in Europa?

De JULIAN SHER

Socata si speriata, Emily a ascultat cum prietena ei cea mai buna, Julia, a fost la un pas de a fi rapita de un strain pe care-l intalnise pe internet

Julia*, o eleva de 12 ani din Kent, un oras din sud-estul Angliei, discuta pe internet de trei luni cu cineva despre care credea ca are 14 ani. Nesigura cu privire la sexualitatea ei, Julia isi explora sentimentele, in incercarea de a se lamuri daca este gay sau heterosexuala. Ca multi alti adolescenti, a cautat ajutor pe internet. Acolo a gasit o prietena intelegatoare care-si spunea Samantha.

In cele din urma, au aranjat sa se intalneasca fata in fata. Dupa ce a asteptat emotionata o ora, Julia s-a ridicat sa plece. Atunci, un barbat care a stat intr-o masina parcata, urmarind-o cu privirea, a intervenit.

– Esti aici ca sa te intalnesti cu fiica mea?, a intrebat-o el. Ne-am certat si ea a plecat ca din pusca. Daca te urci in masina, o putem cauta impreuna.

Chiar si asa, emotionata, Julia si-a dat seama de pericol. A ezitat. Atunci barbatul a apucat-o de brat, dar ea a reusit sa scape si a fugit.

Speriata si rusinata, nu a avut incredere sa-i povesteasca incidentul decat prietenei ei, Emily.

Emily a inteles ca trebuia sa faca ceva. Si a facut un lucru istet. A apasat pe Butonul de Siguranta pe Internet, care in Marea Britanie apare sub forma unei iconite rosii pe programul ei de chat. Stia ca acesta o punea in legatura cu politia dupa doar cateva clicuri. Cererea ei de ajutor a ajuns direct la sediul londonez al Centrului de Protectie a Exploatarii Copiilor Online (CEOP). Aici, mailul fetitei a fost clasificat ca fiind o urgenta de gradul 1, adica una in care un copil se afla intr-un ”pericol imediat”. Un analist CEOP a trimis imediat un raport politiei locale. Julia a reusit sa ofere politiei din Kent date despre aspectul si modelul masinii pe care o conducea barbatul. Politia mai avea si o bucata dintr-o adresa care aparuse in discutiile Juliei cu ”Samantha”. Aceste date au fost suficiente pentru a-i conduce la un cunoscut agresor sexual din Hertfordshire.

In 24 de ore, politia dadea navala pe usa unui barbat de 45 de ani. Aici au gasit o multime de calculatoare, imagini indecente ale unor copii, prezervative si un cutit. S-a descoperit ca acesta luase legatura online cu 30 de fete, pretinzand ca are 14 ani. Politia a mai gasit si o scrisoare pe care agresorul o pregatise ca sa o santajeze pe Julia: ”O sa spun tuturor ca esti lesbiana daca spui cuiva ce am facut.” A fost condamnat la patru ani de inchisoare. ~n sfarsit Julia era in siguranta. La fel ca si alte 30 de potentiale victime.

Dar, din nefericire, in afara Marii Britanii, nicio alta tara si nicio alta companie de internet din Europa nu a adoptat inca o alerta standard de siguranta pentru copiii care se afla in situatii periculoase pe internet.

„Faptul ca asa ceva este necesar in Europa este evident si coplesitor”, spune John Carr, consilier la ONU si membru marcant al Aliantei Organizatiilor pentru Siguranta Online a Copiilor. „Avem butoane de panica si telefoane pentru urgente in metrouri, trenuri, pe autostrazi si in alte locuri publice. De ce nu avem ceva similar si pe internet, cel mai mare teren de joaca al secolului 21?”.

„Visez la un buton care sa existe in toata Europa”, spune Jim Gamble, fostul director al CEOP, care a avut un rol important in aparitia acestui buton de siguranta. „Nu e vreo mare filosofie. Ar trebui sa-l implementam si sa-l folosim”.

In calitate de sef al contraterorismului din Irlanda de Nord, Gamble a petrecut ani intregi luptand impotriva terorismului. Mai tarziu, din 2006 pana in 2010, perioada in care a fost sef al CEOP, a folosit aceeasi abordare neobosita si creativa si pentru demascarea celor ce abuzau copii.

„Sa facem internetul mai sigur nu are nicio legatura cu numarul de criminali pe care-i arestam. Asta inseamna sa tratezi doar simptomele, nu si cauza”, spune el. „Mai important este numarul de tineri pe care-i educam si pe care-i ajutam sa constientizeze problema”.

Gamble a considerat butonul de siguranta ca un punct central al acestei strategii. Numai in ultimul an, CEOP a primit mai mult de 6.000 de rapoarte, dintre care mai mult de 400 faceau referire la copii carora li s-a propus sa faca sex. Alte 135 implicau incercari suspecte de a-i determina sa vina la o intalnire fata in fata. Media de varsta a copiilor agresati este intre 11 si 16 ani, dar apeluri de ajutor au fost primite chiar si de la copii de sase ani.

De la lansarea acestui buton in 2006, au fost facute mai mult de 1.100 de arestari ca urmare a rapoartelor primite si peste 260 de retele cu risc ridicat de abuz sexual au fost prinse si distruse. Toate acestea au ajutat CEOP sa salveze mai mult de 600 de copii.

„Munca noastra da roade in fiecare zi“, spune George, un ofiter CEOP care a cerut sa-i fie folosit doar prenumele din motive de securitate. „Vrem ca internetul sa fie un spatiu in care copiii sa simta ca se pot juca si pot interactiona fara teama“.

In Marea Britanie, Butonul de Siguranta a intrat in zeci de retele sociale si site-uri ale comunitatilor de tineri, cum sunt Netlog, Moshi Monsters, WeeWorld, Club Penguin, MSN LIVE, Messenger, Habbo si Bebo.

„Mi se pare evident ca este necesar acest buton”, spune Kevin Bachus, directorul de produs al Bebo, una dintre cele mai populare retele de socializare pentru tineri. „Utilizatorii nostri vor sa fie siguri ca daca e sa se intample ceva, vor sti cum sa actioneze“.

Nu toate companiile de internet au fost, insa, initial la fel de deschise. Gamble si CEOP au dus o lupta publica intensa cu Facebook, cea mai mare retea de socializare din lume, ca sa adopte acest buton pe site-ul din Marea Britanie. Facebook a argumentat ca propriile sale masuri de siguranta sunt suficiente dar, in cele din urma, a cedat presiunii opiniei publice, starnite de media si politicieni.

Acum, utilizatorii Facebook din Marea Britanie pot contacta politia prin intermediul paginii CEOP, a unui link de pe pagina de siguranta a Facebook si, poate cel mai important in lumea de socializare cool a celor tineri, prin intermediul unei aplicatii ClickCEOP, care a fost descarcata de 55.000 de ori in doar primele patru saptamini de la lansare.

„Acest buton le ofera tinerilor care folosesc Facebook o modalitate de a interactiona cu CEOP intr-un format care le e familiar”, spune purtatorul de cuvant, Sophy Silver.

Atunci de ce o idee atat de buna nu a avut succes si in restul Europei?

Este adevarat ca celelalte tari nu au o organizatie de protectie a copilului de nivelul CEOP, si nici un politist care sa lupte cu determinarea lui Gamble. Ca sa nu mai pomenim de presa sau politicieni care sa ceara raspicat sa se ia masuri.

Nici companiile care au un astfel de buton instalat pe softul lor din Marea Britanie nu au incercat sa-l implementeze si in alte parti din Europa. Unele, ca Bebo, spun ca e nevoie ca politia sau parintii sa preia initiativa. Altele, ca Facebook, nu sunt foarte sigure ca acest buton poate fi implementat usor in alte tari.

„Aplicatia ClickCEOP a fost solutia potrivita pentru aceasta tara“, spune Silver. „Dar s-ar putea sa nu fie viabila in cazul tuturor fortelor de ordine din Europa”.

Cei care militeaza pentru protectia copiilor, asa cum este cazul lui Carr, nu sunt insa de acord cu ceea ce ei considera ca fiind doar scuze corporatiste pentru a amana implementarea. „Vorbim despre companii cu active de miliarde de dolari”, spune Carr. „Au reusit inovatii tehnologice pe care nici nu ni le puteam imagina acum patru sau cinci ani. Pot face acest lucru daca vor, dar nu o vor face de buna voie, fara presiuni din partea opiniei publice”.

Au aparut insa semne ca o astfel de presiune incepe sa se manifeste, incet dar sigur, in intreaga Europa.

In Franta, “e-enfance”, unul dintre cele mai importante grupuri care apara siguranta pe internet, a obligat Facebook sa instaleze un buton de alerta pe site-ul lor francez.

„Exemplul Angliei ne arata ca este nevoie de un buton independent de alerta“, spune Fahed Toumi, directorul multimedia al organizatiei. „Copiii se pot simti vinovati sau speriati. De aceea este important sa le oferim ceva care sa-i faca sa se simta in siguranta“.

Chiar si tarile mai mici, precum Slovenia, s-au aratat interesate.

„Sunt un mare fan al acestui buton”, spune Vasja Vehovar, coordonatorul SAFE-SI, un proiect de siguranta pe internet al Universitatii din Ljubljana, si care militeaza pentru un sistem de alerta la nivelul intregii Europe.

27 de state europene au deja pagini web de tip hotline pe care parintii sau copiii pot raporta probleme. In Romania, acesta a fost implementat prin programul national Sigur.Info, coordonat de Organizatia Salvati Copiii. Astfel, copiii din tara noastra care se simt amenintati sau vor sa anunte un abuz, pot intra pe safernet.ro, acolo unde au la dispozitie nu mai putin de cinci modalitati de raportare a abuzurilor, sau pot cere sprijin si primi sfaturi pe helpline.sigur.info.ro.

Dar problema este ca aceste pagini sunt pe site-uri separate, pe care oamenii trebuie sa le cunoasca si spre care ar trebui sa navigheze. Aceste butoane nu sunt integrate pe paginile de chat sau pe paginile cu jocuri frecventate de copii.

„Trebuie sa existe asa ceva chiar pe site-urile unde tinerii isi petrec timpul pe internet”, spune Chris Groeneveld, inspector sef in cadrul Politiei Nationale Olandeze, brigada infractiuni cibernetice. El negociaza de mai multe luni cu Microsoft integrarea unui buton de siguranta in soft-ul lor pentru chat, buton care nu numai ca va conecta copiii la o linie speciala a politiei olandeze, dar va si salva informatia de la ”locul crimei” pe computerele lor.

Comisia Europeana s-a implicat si ea, incurajand companiile care detin retele sociale sa ”puna la dispozitia utilizatorilor un buton usor de folosit si accesibil”, conform Robertei Angelilli, membru al Comisiei Europene pentru Libertatile Civile, Justitie si Afaceri Interne.

„Copiii care stau pe internet trebuie sa poata raporta rapid si simplu orice abuz, doar prin apasarea unui buton”, completeaza ea, promitand sa monitorizeze companiile in urmatoarele luni, pentru a vedea ce masuri au luat.

Militantul pentru siguranta copiilor, John Carr, se teme insa ca totul dureaza prea mult si ca doar o tragedie – ceva teribil care sa i se intample unui copil – ar putea determina companiile si autoritatile sa ia masuri mai rapid.

„De ce sa nu facem acum ceea ce este necesar?“, se intreaba Carr.

Julian Sher este autorul „Prins in retea: o privire asupra actiunilor politiei pentru a salva copiii de pradatorii online.“

Rapid si Direct

Campania Reader’s Digest pentru Butonul de Siguranta este inspirata din initiativa britanica care a dus la crearea Agentiei pentru Protejarea Online Impotriva Exploatarii Copiilor (CEOP) si a butonului sau de protectie.

De ce acest buton?

• Este un buton de siguranta usor de recunoscut, prezent pe siteurile cele mai frecventate de catre copii si tineri

• Este un buton de siguranta integrat si disponibil pe siteuri web, siteuri de jocuri si camere de chat

• Este un buton de siguranta care ofera copiilor si tinerilor contactul direct cu politia, in caz de nevoie

Prin adoptarea unui sistem asemanator ori daca aceasta functie ar fi adaugata serviciilor de asistenta pentru Internet deja existente, accesul si siguranta copiilor pe Internet ar fi cu mult imbunatatite.

Pe site-ul Reader's Digest puteţi participa la un sondaj foarte scurt pentru a susţine campania iniţiată de RD în vederea protejării copiilor pe Internet. Ar fi bine să nu îl ocoliţi!

LA MULŢI ANI !

2011-08-15T21:21:00.000-07:00

Tuturor celor ce poartă numele Maicii Domnului, le urăm să aibă parte de ocrotirea ei toată viaţa!

cât despre Măriuţa noastră, iată o parte din urarea făcută de tati:

La mulţi ani, dragă Maria!
Să fii veselă, voioasă,
Cât mai puţin arţăgoasă
Şi chiar deloc mofturoasă!

O vorbă bună poate salva o viaţă !

2011-08-10T23:39:00.000-07:00

mesaj primit în mail de la Alianţa Familiilor din România

Luni am primit din partea unui medic din Bucuresti, dna Maria Dunca-Moisin, materialul de mai jos. Am mai scris si noi despre nevoia unei treziri morale la medicii din Romania pentru stoparea avortului in tara. Ne bucuram sa stim ca pe linga dna Moisin mai sunt multi alti doctori in Romania care refuza sa presteze servicii de avort si isi consiliaza pacientele sa nu avorteze. Felicitari dinsei si celor ca ea.

APEL DE CONSTIINTA DIN PARTEA UNUI MEDIC: CĂTRE ALŢI MEDICI PENTRU APĂRAREA DREPTULUI LA VIAŢĂ AL COPILULUI NENĂSCUT, PRIN CONŞTIENTIZAREA ÎN ACEST SENS A VIITOARELOR MAME

Dr. Maria Dunca-Moisin

Astăzi, cînd scriu aceste rînduri, părinţii micuţului Marc m-au invitat să fiu „parte importantă” din viaţa lui, adică să-i fiu naşă la botez. Este o formă de mulţumire – mi-a spus mama copilului – pentru tot ceea ce a însemat participarea mea cu sfaturi şi încurajări la venirea pe lume al celui de-al doilea copil al ei. Mă întorc cu gîndul în urmă cu mai bine de treizeci de ani, la începutul activităţii mele de medic la ţară. Pe uşa cabinetului meu intră frămîntată şi speriată o femeie mărunţică, mamă a opt copii; dorea să îi completez fişa de întrerupere a sarcinii, aşa cum prevedea legea pe vremea aceea (după al patrulea copil se dădea „dreptul” de a face „întrerupere legală a sarcinii”). A avut loc o discuţie scurtă despre eroismul de a aduce pe lume opt copii şi despre voia lui Dumnezeu. După un timp, mama aceea s-a întors la mine cu cel de-al nouălea copil şi mi-a spus cu chipul luminat de bucurie, dar parcă şi cu puţin năduf: „Îl vedeţi? Este al dumneavoastră.”

Am considerat întotdeauna că este de datoria mea să nu ezit niciodată să stau de vorbă cu o femeie frămîntată de aducerea pe lume a copilului ei. Mi s-a întîmplat de multe ori să simt că nu ştiu ce să răspund la „argumentele” unei asemenea persoane. Mă rugam ca Spiritul Sfînt să-mi „şoptească” în ce fel să o încurajez, apoi mă rugam pentru fiecare mamă ca Dumnezeu să-i dea puterea de a alege păstrarea vieţii copilului. Şi rezultatele s-au văzut.

Eram deja medic la Bucureşti cînd o tînără mămică, studentă, a intrat în cabinet cu un băieţel de doi ani, Andrei, căruia i-a spus: Uite-o pe mama ta”. Venise să-mi mulţumească pentru sfatul pe care i-l dădusem. În urmă cu un an, fiind în metrou, o doamnă a venit la mine şi m-a salutat zîmbitoare. Nu ştiam cine este. A scos din portofel o fotografie cu fiul ei de zece ani, Alexandru, şi mi-a spus, între două staţii, povestea lui. „De-aţi şti, doamna doctor, de cîte ori v-am pomenit în anii aceştia, la cîtă lume am povestit cum a venit pe lume Alexandru!” Mama copilului venise la mine la cabinet adusă de cumnata ei, care-mi era pacientă, pentru a-i face o ecografie. Era însărcinată şi hotărîse să facă avort. Trebuia să-i ducă medicului ginecolog ecografia. Discutia pe care am avut-o cu ea a fost, se vede, suficient de convingătoare pentru ca fiul ei, Alexandru, să devină „lumina vieţii ei”.

Micuţa Andreea, acum şcolăriţă, mă vizitează des la cabinet, împreună cu mama ei. Povestea ei? In urmă cu şapte ani, intrînd în cabinetul unei colege, văd o tînără cu un bilet de trimitere în mînă, gata să plece la ginecolog pentru a-şi face întrerupere de sarcină. Am oprit-o ca să stăm puţin de vorbă. Răspunsul ei a fost ruperea biletului de trimitere în faţa mea şi decizia de a renunţa la avort. Răspunsul lui Dumnezeu a fost venirea pe lume a unei fetiţe superbe, căsătoria tinerei, obţinerea unei locuinţe.

În urmă cu un an, consultînd un site medical am găsit următorul mesaj: „Am nevoie de ajutor”. Era strigătul unei tinere absolvente de liceu, gravidă în cinci săptămîni. Dorea să fie sfătuită ce alegere să facă, deoarece tatăl copilului ei o îndemna să avorteze. „Argumentele” lui îmi erau arhicunoscute. Am contactat-o telefonic, apoi au urmat discuţii la telefon sau prin e-mail. Într-o seară, apoape de miezul nopţii, primesc un mesaj pe telefon: „Bună seara! Sînt X din oraşul B., sînt terminată! Mîine dimineaţă prietenul meu mă duce să fac avort. Nu ştiu ce să fac. Mi-a zis că dacă nu fac avort mă părăseşte. Nu am cum să cresc singură copilul. Psihic sînt terminată.” Au urmat încurajări, argumente, rugăciuni din partea mea. Pe 19 martie, anul acesta am primit un e-mail: „Sînt X. din oraşul B. Am născut un băieţel. Dumnezeu v-a trimis şi am avut noroc deoarece eram tare disperată şi dumneavoastră mi-aţi dat putere şi încredere să merg mai departe. Aţi avut dreptate, acum sînt mămică şi sînt tare fericită. Acest pui este totul pentru mine, este viaţa mea. X. s-a căsătorit cu tatăl copilului şi alcătuiesc o familie normală.

Nu-mi atribui niciun merit prin toate aceste istorisiri deoarece ştiu clar că Dumnezeu este cel care a lucrat în inima acestor mame. Rămîne doar ca fiecare să răspundă chemării lui Dumnezeu şi să respecte viaţa, care este expresia voinţei Lui. Mă adresez colegilor medici cu următorul apel: consiliaţi-le pe femeile însărcinate să renunţe la intenţia avortului. Din experienţă proprie pot spune că, în mod sigur, peste 50% dintre femeile care vor să avorteze se răzgîndesc şi păstrează copilul dacă sînt sfătuite serios de un medic. Este un mare merit în faţa lui Dumnezeu ca pe această cale să fie salvate vieţi nevinovate.

Scrisoarea unei mame către copiii ei

2011-08-08T08:10:00.001-07:00

Frumoasă scrisoare a unei mame către familia ei, m-am regăsit atât de bine în ea, încât nu m-am putut abţine să n-o păstrez. Iată blogul de unde am preluat textul. Dacă doriţi să îl ascultaţi, o puteţi face pe Ancient Faith Radio.

http://mollysabourin.blogspot.com/2008/07/resignation.html

Dearest loved ones,

I am writing to let you know that I am sorry. I am sorry that I've spent so much, too much time agonizing over my own deficiencies when all you've ever wanted was my attention and for me to be at peace. It started when you were babies and I came home, stayed home all day. My own mother, and her mother before her, had been so very efficient at washing clothes and mending them, making savory and comforting meals from out of leftovers and pantry staples, mopping floors, weeding a garden - keeping house. So I waited, waited for the instincts to kick in that would help to control the chaos which had swallowed our small apartment; I waited and waited and waited but they totally stood me up - they totally stood me up and so I read.

You have no idea, my darlings, how much pressure there is on a young mother to keep everything in order: your behavior, the grocery list, our messes. I borrowed and purchased used manuals on bread baking, clutter clearing, schedule keeping, and discipline. I devoted myself to the process of transformation - to becoming my friend serving homemade granola and flax meal muffins to her toddler, my neighbor with the labeled bins and laminated chore charts, the woman in my Church with the hand sewn nativity calendar, to becoming everyone and yet no one in particular.

I apologize for the ruined laundry, the hundreds of resolutions I could never follow through on, for teaching you nary a handicraft or a foreign language; I apologize for shutting the garage door on our minivan. Somewhere along the way it ceased to be about your welfare and more about my own pride, insecurities, and envy. I wasted hours on treating the symptoms instead of the cause of my discontent. I'm a wreck, children, when I cease to nail my flesh to the fear of Christ- which is different, mind you, than talking about Him or making references to His goodness in conversation. When I reach the point where nothing truly matters but the obtaining of my salvation, when my only motivation for speaking, redirecting, beautifying, entertaining, forgiving, writing, sacrificing, spending, befriending, volunteering, educating, and worshiping is love for Christ, plain and simple, I will lose myself and then rid myself of the pesky expectations so irrelevant to the existence I was created for.

So here's the deal, my sons and daughters, your mother is not gifted in the art of domesticity, she is impulsive and somewhat flighty, quite capable of getting lost in her own neighborhood. Though I may serve the same five basic dinners to you over and over and over again, though your batman suitcase may always be stuffed with mismatched socks whose partners I've misplaced and will most likely never find, though I no longer have any idea what is molding inside the Tupperware containers in the refrigerator, there is still plenty I can offer you as a parent:

I promise that I will stay loyal, stay loyal and devoted and invested in your lives. I promise to own up to my own mistakes. I will talk with you about anything; don't be ashamed or embarrassed to approach me. I will enjoy you. I will try to be more patient. I will focus my energies on becoming less obsessed with the ever rotating, new and grandiose schemes promising to improve my experience as a homemaker and more consistent with our family prayers and my personal prayers and remembering those who are struggling with pain or loneliness. I will do my best to keep all of our daily frustrations in perspective.

I used to think that I just wasn't mom material, which was true I found out if by "mom material" I meant "Stepford Wife," but raising mute and passive offspring without the messiness of free will to make things complicated now sounds awfully morose to me. I am certainly no expert on child rearing but I do believe (finally!) that I am the best mother for you, Elijah, Priscilla, Benjamin, and Mary. I believe that I will one day be held accountable not for how successful I was at getting the poster paint out of your jean shorts, but for how much effort I put forth toward to your spiritual development. I believe you have revealed to me just as much, if not more, than I've passed on to you so far about faith and resilience and mercy - about the second, fifth, millionth chance we are given to get it right. Thank you for that and for everything.

I am here for you...always.

Love,

Mom

Ne-am întors din vacanţa de la Slănic Moldova!

2011-08-06T07:21:00.000-07:00

Am revenit după 11 zile de vacanţă (mult aşteptată şi binevenită) în Slănic Moldova, mai odihniţi şi cu multe amintiri frumoase. Am ajuns din nou la concluzia că o vacanţă prinde bine tuturor: toţi patru ne-am bucurat de locuri, mâncăruri (chiar şi prăjituri de cofetărie!), jocuri şi oameni noi, vremea a fost foarte plăcută, iar peisajul frumos şi odihnitor. Aerul ar fi fost şi mai curat dacă traficul s-ar fi putut desfăşura pe altă şosea şi nu pe cea care traversa orăşelul :)
Mi-a plăcut să fiu în Moldova, am cunoscut oameni amabili, primitori, credincioşi, localnici, dar şi turişti, am băut apă de izvor (nu din cele recomandate în diverse afecţiuni din cauza gustului :) ), am vizitat chiar şi salina din Târgu Ocna care m-a impresionat plăcut prin curăţenie, dotare şi puternicul miros de sare (nu ca la Praid, unde era foarte slab pentru nasul meu!), am avut chiar ocazia să participăm la un târg al meşteşugarilor, unde am văzut cum se ţes covoarele la război, cum se fac oalele din lut sau coşurile dintr-un fel de nuiele).
Dintre toate locurile unde am fost, cel mai mult ne-a plăcut la Poiana Verde, unde am şi mâncat de două ori. Faptul că am putut sta liniştiţi la masă, fără fum de ţigară, la umbra pomilor, ascultând doar muzica minunată a greierilor şi a păsărilor, joaca nestingherită a copiilor, pe lângă masă, ospitalitatea gazdei şi amabilitatea bucătarului, dar mai ales poiana în sine şi animalele domestice (păun, curci, cocoşi, găini, iezi...) cu care s-au putut juca năzdrăvanele nostre ne-au fermecat. Regret doar că n-am putut sta mai mult acolo, să cutreierăm şi prin pădure.
La întoarcere am înnoptat în Târgu Mureş, oraş frumos, curat, plin de flori, cu oameni amabili (cel puţin cei pe care i-am cunoscut în scurtul timp petrecut acolo). Ziua următoare am vizitat Grădina zoologică spre deliciul fetelor. Deşi ploua mărunt, ne-am pus pelerinele de ploaie şi ne-am încăpăţânat să vedem toate animalele (de la lei şi urşi până la maimuţe, papagali, vultur şi alte vietăţi). Ne-am bucurat în special să ne împrietenim cu cei 2 urşi care se ridicau pe labele din spate ca nişte copii, ca să primească piersici (bananele nu i-au atras!) şi am râs cu mare poftă de o maimuţică extrem de agilă, care desfăcea banana de la noi într-o secundă, pentru a molfăi jumătate din ea cu plăcere evidentă. Cealaltă jumătate ajungea în mod invariabil pe jos, printre alte fructe.
Nu sunt iubitoare de grădini zoologice din pricina nefericirii la care sunt condamnate multe dintre animale (tigrii, leii, urşii n-aveau nici pe departe spaţiul necesar), dar această grădină arăta mult mai bine decât altele din amintirile mele, iar bucuria fetelor a mai atenuat puţin tristeţea pe care am simţit-o.
În sfârşit, după sute de kilometri parcurşi cu trenul şi autocarul, am revenit acasă, în apartamentul proaspăt zugrăvit (înainte de plecarea în vacanţă!) şi, printre treburile zilnice, mai aruncăm câte o privire nostalgică la poze...

Cam ce mănâncă Nectaria la 1, 1 an?

2011-07-08T08:00:00.000-07:00

La cererea unei mămici, voi scrie despre alimentele pe care le consumă Nectaria. Se impune o precizare: încerc să îi dau doar fructe româneşti de sezon, adică nu căpşuni din Spania sau mere din Germania etc. Bananele şi avocado nu cresc încă prin grădinile româneşti ... :)

fructe (simple sau în combinaţii) : măr, banană (preferata ei), stafide, caise, piersici, avocado, coacăze, cireşe, căpşuni (fără mult succes), zmeură, afine, mango, nuca de cocos (zeama), lămâie, portocală, ananas etc.
oleaginoase : nucă râşnită, seminţe de cânepă, seminţe de in şi susan negru (râşnite, adăugate în piureuri de fructe sau alte mâncăruri), migdale (sub formă de lapte)
cereale (fulgi de la Sanovita de orz, secară, grâu, ovăz sau de orez de la Solaris, mei şi quinoa, orez brun, hrişcă) înmuiate în zeamă de fructe sau mâncare, pâine şi paste integrale, mămăligă
legume (crude sau preparate) : cartofi, fasole verde, linte roşie, mazăre, roşii, conopidă, dovlecel, cartof dulce, varză, ceapă, usturoi, ardei gras, morcov, pătrunjel, ţelină
ciuperci (Champignon sau Pleurotus)
verdeţuri: pătrunjel, mărar, frunze de ţelină, leuştean, morcov (cu ea am un succes mult mai mare decât la Măriuţa cu green smoothie!)
mirodenii: cimbru, busuioc, oregano, chimen,scorţişoară, baton de vanilie, praf de curry (de la Solaris)
produse animale: ou de găină sau prepeliţă, rar carne de peşte, extrem de rar carne de pui de casă şi lactate (caşcaval, orez cu lapte neîndulcit)
dulciuri: miere, polen şi ce mai apucă de la Măriuţa (o bucăţică de prăjitură, o pufarină, halva, un covrigel etc, dar NU ciocolată)
grăsimi: ulei de măsline sau de floarea-soarelui presat la rece
lapte matern (nu intenţionăm să ne oprim curînd)

Combinaţiile sunt variate şi încercăm pe cât se poate să gătim ceva nou, nu numai pentru ea, ci şi pentru plăcerea noastră. Sunt mereu deschisă la sugestii şi în căutare de ceva mai sănătos. Pe lângă nenumăratele bloguri şi site-uri din care mă mai inspir, mi-au fost de folos şi două cărţi:
Copilul vegetarian de Elena Pridie şi Alimentaţia copilului de la 0 la 3 ani de Ruth Yaron (extrem de bogată în tot felul de informaţii, nu numai referitoare la alimentaţie).

Nu reuşesc să evit întotdeauna ceea ce consider nociv (zahărul sau făina albă, de pildă) şi nici să găsesc numai fructe şi legume NEtratate chimic (deşi caut toată piaţa şi întreb toţi vânzătorii). Aş fi fericită să revenim la mâncarea neotrăvită de odinioară, dar spre disperarea mea nu mulţi par a fi foarte interesati de acest subiect, accentul cade pe profitul producătorului...

Sursa foto

Simplu, bun şi nou: cartoful dulce!

2011-07-06T08:25:00.000-07:00

Cartoful dulce este una dintre cele mai recente descoperiri ale mele. Îl ştiam de mult, dar n-am fost tocmai curioasă să îl încerc, până săptămâna trecută. L-am cumpărat din Kaufland şi l-am spălat bine, l-am curăţat de coajă (şi am rămas surprinsă să văd că e portocaliu!), l-am dat pe răzătoare şi l-am gustat. Într-adevăr e dulce!:) L-am amestecat cu varză dulce rasă, sare, zeamă de lămâie şi ulei de măsline şi a rezultat o salată delicioasă, care s-a terminat spre uluirea mea RAPID. Pentru Nectaria l-am ras foarte fin şi l-am amestecat cu conopidă rasă, crudă şi un cartof fiert+ ulei de măsline şi seminţe măcinate de susan negru. A mâncat pe săturate, spre bucuria mea!

Dacă vă interesează ce conţine cartoful dulce, aruncaţi o privire peste tabelul de mai jos.

Raw Sweet Potato
Nutritional value per 100 g (3.5 oz)
Energy	360 kJ (86 kcal)
Carbohydrates	20.1 g
- Starch	12.7 g
- Sugars	4.2 g
- Dietary fibre	3.0 g
Fat	0.1 g
Protein	1.6 g
Vitamin A equiv.	709 μg (79%)
- beta-carotene	8509 μg (79%)
- lutein and zeaxanthin	0 μg
Thiamine (Vit. B₁)	0.1 mg (8%)
Riboflavin (Vit. B₂)	0.1 mg (7%)
Niacin (Vit. B₃)	0.61 mg (4%)
Pantothenic acid (B₅)	0.8 mg (16%)
Vitamin B₆	0.2 mg (15%)
Folate (Vit. B₉)	11 μg (3%)
Vitamin C	2.4 mg (4%)
Vitamin E	0.26 mg (2%)
Calcium	30.0 mg (3%)
Iron	0.6 mg (5%)
Magnesium	25.0 mg (7%)
Phosphorus	47.0 mg (7%)
Potassium	337 mg (7%)
Sodium	55 mg (2%)
Zinc	0.3 mg (3%)
Percentages are relative to US recommendations for adults. Source: nutritiondata.comSource: USDA Nutrient database

Sursa foto

Slănic Moldova- cazare-ajutor!

2011-07-05T01:45:00.000-07:00

V-aş fi tare recunoscătoare dacă mă puteţi ajuta cu un sfat, un număr de telefon etc. ca să găsim cazare potrivită pentru noi 4, în staţiunea Slanic Moldova.
Condiţii:

curăţenie
linişte
acces la bucătărie şi baie în cameră
preţ rezonabil (sub 80 ron/noapte)
poziţie relativ bună (nu avem maşină)

Aveţi vreo informaţie? :) Mii de mulţumiri!

Ce am învăţat în 4, 5 ani de alăptare

2011-07-03T03:53:00.000-07:00

că începutul e (mai) uşor dacă:

ai pe cineva experimentat alături ca să te susţină şi să îţi arate cum pui corect copilul la sân
primeşti copilul imediat după naştere (nu s-a întâmplat astfel cu Măriuţa, iar pe Nectaria am reuşit s-o primesc în urma vizitei mele la salonul de nou-născuţi la aproximativ 2 ore de la naştere)
te informezi înainte de naştere despre ce presupune alăptarea (nimic ultrasofisticat de altfel, dar se pare că nu prea mai ştim astfel de lucruri odată ce ne-am rupt de o viaţă cât mai simplă şi de comunităţile tradiţionale unde femeile experimentate le ajutau pe proaspetele mămici)
eşti hotărâtă să alăptezi şi nu îţi pui problema dacă ai lapte sau dacă laptele e suficient de hrănitor
te odihneşti cât poţi :) şi te hrăneşti adecvat (fructe, legume proaspete etc., apă fără zgârcenie) A se evita dulciurile rafinate atât din cauza pericolului pentru mamă, cât şi pentru bebeluş
ai aliaţi de nădejde : soţul, copiii, rude, prieteni care te încurajează şi nu îţi sugerează că e ceva în neregulă cu laptele tău dacă bebeluşul plânge
încerci să fii cât mai calmă (! felicitări cui reuşeşte!) şi să treci cu vederea micile sau marile dezastre din casă (de genul podeaua care străluceşte mai palid, coşul cu rufe care ar putea să se răstoarne, farfuria spartă din neatenţie, pictura pe perete a copilului mai mare ş.a.m.d. )
eşti optimistă din fire sau te străduieşti să fii (ca mine la primul copil)
refuzi să ţii ceasuri sau lapte praf în casă ("Cum, suge de peste 20 de minute şi n-a terminat???" , "Ia să vedem ce se întâmplă dacă-i dau lapte praf...")
ieşi la soare, faci o baie cu uleiuri esenţiale, citeşti ceva care te binedispune, în fine faci ceva care să te ajute să te destinzi
îţi rezolvi anumite probleme (de pildă carii netratate) înainte de naştere
eşti convinsă că Dumnezeu ţi-a dat copilaşul şi tot El ţi-a dat şi hrana perfectă pentru prunc (într-un moment de profundă durere că nu reuşesc s-o satur pe Măriuţa m-am rugat cu tărie şi credinţă Domnului şi Maicii Sale să mă ajute dacă tot am primit acest copil, n-am nici cea mai mică îndoială că rugăciunea mi-a fost ascultată, altfel cum aş fi alăptat-o pe Măriuţa 3, 5 ani ?!)

2. că durata în ani a alăptării o hotărăşte bebeluşul

nu doctorul de familie, soacra, străbunica sau vecinul intrigat că guguştiucul a trecut deja de 1 an şi încă suge lăptic de la mama Milka

3. că oamenii se obişnuiesc cu imaginea unui prunc alăptat cu discreţie şi se bucură să vadă un bebeluş "în acţiune" (n-am avut până acum vreun reproş că mi-am alăptat copiii nici la magazin, nici pe plajă, nici în librărie sau bibliotecă, nici în biserică sau autobuz); multe femei (în special) m-au ajutat să găsesc un locşor liniştit pentru o "gustare" neprevăzută

4. că obligaţia de a depăşi obstacolele apărute în calea alăptării îi revine în primul rând mamei, dar că ea nu e singură (!); există neonatologi, consultanţi în lactaţie chiar în România, care sunt bucuroşi să ajute (acum 5 ani, Domnul mi-a dat un gând minunat: să merg la maternitatea unde născusem şi să vorbesc cu un medic neonatolog, oricine era de gardă, să mă ajute cu Măriuţa mea dragă despre care doctoriţa de familie îmi spusese că va ajunge distrofică dacă nu îi dau lapte praf; ei bine acea minunată doctoriţă mi-a liniştit inima ultra tulburată în câteva minute, explicându-mi câteva lucruri pe care nu le ştiam; aşa a început căutarea mea ulterioară pe Internet a tot ceea ce era legat de alăptare şi aşa s-a născut dorinţa de a sprijini orice proaspătă mămică aflată în impas)
Câteva site-uri mi-au fost extrem de utile şi le recomand oricui alăptează, cu sau fără dificultăţi:

http://www.llli.org/
http://www.kellymom.com/
http://www.alaptare.home.ro/
http://www.askdrsears.com/topics/breastfeeding
http://drjaygordon.com/category/breastfeeding

5. că la orice problemă există o soluţie fără a fi nevoit să renunţi la alăptare (de exemplu am avut o sinuzită cumplită şi am pierdut un bebe de 8 săptămâni, am fost nevoită să iau anumite medicamente, dar am căutat varianta cea mai puţin nocivă, chiar dacă medicii respectivi nu încurajau alăptarea)

6. că pe măsură ce copilul creşte se înfiripează un dialog extrem de interesant şi plin de replici amuzante între mamă şi copilul care suge

7. că alăptarea s-a dovedit ajutorul cel mai de nădejde în situaţii dificile: otite, febră, enterocolite, drumuri lungi, rubeolă...

8. că sfârşitul alăptării sau înţărcarea decurge uşor dacă nu e forţat şi copilul e pregătit să renunţe, nici urmă de strigăte şi chinuri sufleteşti sau trupeşti pentru copil şi mamă, totul vine de la sine

9. că mă consider privilegiată datorită acestui dar pe care l-a făcut Dumnezeu mamelor, dar de care am beneficiat şi beneficiez încă şi pe care văd că îl apreciază şi Măriuţa care îşi alăptează bebeluşii de jucărie :)

10. că am numai motive de bucurie şi doar un regret, acela de a fi ascultat în prima lună de viaţă a Măriuţei de părerile unor medici şi persoane care nu ştiau prea multe (ca să mă exprim eufemistic) despre alăptare şi ne-am chinuit zadarnic cu orarul şi cântarul (adică nu zadarnic, căci a avut un rezultat: fire de păr alb pe capul meu)

Aţi observat probabil că am amintit foarte puţin despre cea de a doua experienţă în materie de alăptare. Motivul e unul singur: nu mi-am mai făcut nicio grijă şi totul a decurs MINUNAT !

Link-uri utile

2011-07-02T07:18:00.000-07:00

Cei interesaţi de stilul de educaţie Montessori, vor fi bucuroşi să aibă acces direct la caietul de notiţe (handbook) al extraordinarei femei Maria Montessori. Are şi ilustraţii şi mi se pare util tocmai pentru că oferă ocazia să intrăm în mintea originalei educatoare. Tocmai l-am descoperit şi mi-am propus (oare când???) să îl parcurg în întregime.

http://www.gutenberg.org/files/29635/29635-h/29635-h.htm

Copilaşii împreună cu mămicile şi tăticii vor savura acest desen animat: Lambert, leul cel fricos care vorbeşte despre puterea dragostei dintre mamă şi copil.

Cea mai eficientă metodă de educaţie

2011-06-29T06:12:00.000-07:00

Metoda cea mai bună în educaţie este tot căldura şi blândeţea.
Părintele Arsenie Papacioc

Oare de ce n-o folosesc mai des ?!

Cine ar trebui să evite folosirea telefonului mobil?

2011-06-27T05:22:00.000-07:00

Rândurile de mai jos sunt extrase din cartea Idolii "fără fir" Telefonia mobilă şi poluarea electromagnetică, scrisă de lect. Univ. Dr. Ing Andrei Drăgulinescu şi publicată de editura Christiana în 2010. Bibliografia este absolut impresionantă (56 de pagini) şi citează cărţi sau articole de specialitate publicate în întreaga lume.
Sunt bucuroasă că această lucrare există, că explică în detaliu de ce sunt nocive şi cum ne influenţează câmpurile electromagnetice de diferite frecvenţe (de la emiţătoarele radio şi TV până la computere, cuptoare cu microunde, telefoane fixe fără fir etc.), că ne arată concret pericolul în care ne aflăm, dar şi măsuri prin care ne putem proteja, fie doar şi parţial... Nu recomand această carte doar părinţilor, ci oricui îşi doreşte o viaţă lipsită de vizite la medic, însă cred cu tărie că volumul destul de voluminos :) pe care îl am în faţă trebuie citit de toţi cei care avem sau vom avea copii.
Lectura nu e neapărat facilă (cel puţin pentru mine ca necunoscător), însă cu un creion în mână şi răbdare, putem urmări toate explicaţiile oferite cu adevărată rigoare ştiinţifică. Iar concluziile sunt prezentate la un nivel cât se poate de accesibil, aşa încât lectura ne va fi cu siguranţă de folos.
Personal, am experimentat o parte din simptomele descrise în carte după folosirea telefonului mobil sau a calculatorului : dureri de cap/urechi, oboseală, iritabilitate, slabă capacitate de concentrare şi nu pot să nu mă întreb dacă imunitatea nu tocmai grozavă (cred eu) a fetiţelor noastre nu e influenţată şi de acest factor: "poluarea electromagnetică"...

Radiaţiile emise de telefoanele mobile sunt în particular nocive pentru următoarele categorii de persoane:

copiii
femeile însărcinate
persoanele în vârstă
persoanele suferind de maladii imunodepresive
persoanele cu hipersensibilitatea la radiaţiile electromagnetice

Utilizarea telefonului mobil va trebui evitată:

dacă luăm anumite medicamente, în special picăturile pentru afecţiunile oculare
dacă purtăm, în momentul în care telefonăm, ochelari ce conţin metal (rame metalice) deoarece absorbţia microundeor la nivelul ochilor se intensifică
dacă în corp se află implantat material medical metalic (ex. amalgamuri dentare)
în timpul perioadelor depresive sau de sttres
în cazul maladiilor grave
când traversăm perioade de oboseală

Mai mulţi oameni de ştiinţă ridică problema unei legături între utilizarea telefonului mobil şi autism. În SUA, în 1992 erau aproximativ 8200 cazuri de autism şi 15 milioane de telefoane mobile vândute, iar în 2003 erau aproximativ 148 200 de cazuri de autism şi 140 de milioane de telefoane mobile vândute. (...)

Expunerea unei femei însărcinate la undele emise de un telefon mobil timp de 10 minute conduce la creşterea frecvenşei cardiace a fătului şi la diminuarea cantităţii de sânge evacuat de inima acestuia la fiecare bătaie. De asemena, acest efect are loc şi la expunerea nou-născutului la aceleaşi radiaţii emise de mobil, tot timp de 10 minute.
Expunerea unui copil la radiaţiile emise de telefonul mobil, în special pe perioada vieţii sale intra-uterine, dar şi după naştere, duce la creşterea probabilităţii ca el să sufere de tulburări comportamentale atunci când va merge la şcoală (în special hiperactivitate).

va urma

De ce mă minţi ? (I)

2011-06-23T16:00:00.000-07:00

Dacă aţi zâmbit, să ştiţi că nu e vorba despre maneaua care era în vogă prin 2003, cred. Din păcate, anumite aspecte ale purtării Măriuţei m-au făcut să ajung şi la acest subiect neplăcut, dar extrem de prezent în vieţile noastre: minciuna. Nu voi vorbi despre politicieni, preşedintele ţării sau alte persoane importante, ci despre noi, cei mici şi nu chiar atât de departe de prima categorie menţionată. Conform părintelui Vasile Thermos , nu există om (mare sau mic!) care să nu fi spus vreo minciună, aceasta fiind greşeala cea mai des mărturisită în spovedanie. Dumnezeu Însuşi situează minciuna printre fapte grave precum furtul sau omorul şi îl numeşte pe diavol "tatăl minciunii", ceea ce e destul pentru a ne înfricoşa. Care părinte nu simte greutatea ce îl apasă când vine vorba despre creşterea unui creştin în adevăratul sens al cuvântului? Însă înainte de a apela la "nuiaua lui Solomon" (recunosc că nu o evit!) se cuvine să cercetăm cauzele pentru care copilul încearcă să ne "trombonească" (ca să folosesc o expresie din copilărie). De ce ar ascunde un copil adevărul ?
Părintele Thermos (despre care am mai vorbit) se opreşte asupra a trei motive mai importante, caracteristice cu precădere vârstei şcolare şi adolescenţei. El atrage atenţia totodată asupra falselor minciuni spuse de preşcolari, pentru care limita dintre real şi imaginar e destul de neclară; povestirile lor (despre un anume eveniment, de pildă) putând să conţină elemente neadevărate sau chiar fantastice.
Primul motiv ar fi relaţia dificilă dintre părinte şi copil.
"Deseori creăm o asemenea legătură cu copilul, în care el se teme să spună adevărul, ori pentru că ştie că va urma o pedeapsă foarte dură, disproporţionată faţă de ce s-a întâmplat, ori pentru că ştie din experienţă, din alte situaţii similare, că va fi pedepsit înainte de a fi înţeles. (...) Copilul nu poate suporta consecinţele şi încearcă să se protejeze cu ajutorul minciunii.
(...) prima preocupare trebuie să se îndrepte spre noi înşine: Ce facem sau ce nu facem noi, de copilul nu poate spune adevărul? Ar trebui să ne întrebăm foarte des de unde provin minciunile pe care ni le spune, dacă acestea sunt rare sau nu, să fim atenţi ce minciună se repetă şi de către care copil, poate chiar de către toţi. De multe ori, vor recunoaşte şi părinţii, suntem mult prea exigenţi faţă de unul din copii cu un anume lucru şi cu mult mai permisivi faţă de altul în aceeaşi problemă."

Sursa imaginii

La cine merg darurile de 1 iunie ?

2011-06-15T00:56:00.000-07:00

Bună dimineaţa, tuturor!

Azi vor fi cel puţin două persoane zâmbitoare în ţara noastră (căci la o privire superficială mulţi dintre locuitorii României şi-au pierdut zâmbetul...). Din păcate vor fi şi persoane întristate, cărora le sunt însă recunoscătoare că au scris pe blog un fragment din viaţa lor.
Alegerea premiantelor "concursului" dedicat zilei de 1 iunie am făcut-o strict pe criterii subiective :), adică măsura în care m-am regăsit în rândurile scrise de altul.
Vă mulţumesc tuturor şi aştept datele câştigătoarelor pentru a vă putea expedia cărţile; dacă aveţi vreo preferinţă pentru una dintre ele, specificaţi, vă rog.

Câştigătoarele sunt:

Icoane pentru suflet şi Simona

Ce facem cu copiii "necuminţi" ? sfat al părintelui Porfirie

2011-06-13T20:43:00.000-07:00

Părinţii care au copii dificili şi neascultători, să nu-şi certe copiii, ci pe acela ce se află în spatele copiilor, pe diavol. Iar pe diavol nu-l putem înfrânge decât dacă devenim noi înşine sfinţi.

din cartea Lângă Părintele Porfirie de Konstantinos Yannitsiotis Ed. Bunavestire, Bacău, 2002

Ce uneşte o familie?

2011-06-12T16:52:00.000-07:00

Te-ai întrebat de ce o familie este atât de unită, în timp ce alta este dezbinată?Părerea mea este că o familie în care sunt prezente următoarele două elemente, are toate şansele ca între membrii ei să se stabilească legături strânse, de durată:

dragostea necondiţionată :"Te iubesc pentru că eşti al meu, nimic mai mult, nimic mai puţin."
amintiri plăcute

Întrebarea care se naşte e: Cum să creezi amintiri plăcute? Orice părinte poate crea amintiri de neuitat. Nu contează prea mult împrejurările în care trăieşti, trecutul tău, unde locuieşti, câţi bani ai. Nu-ţi trebuie decât hotărâre şi o strategie adecvată. Dacă vei folosi următorii cinci factori, le vei oferi copiilor tăi amintiri ce-i vor uni definitiv cu familia.

TIMPUL devine repede unul dintre cele mai preţioase capitaluri pe care le avem, iar angajarea în prea multe activităţi este dăunătoare. Încercăm zadarnic să ne înşelăm singuri acordându-le copiilor noştri un timp de o calitate deosebită, dacă nu este suficientă cantitate. Fără timp suficient, orice am face, calitatea timpului petrecut cu ei are de suferit. Soluţia? Organizarea eficientă a timpului (capitol la care eu una sunt deficitară). Iată câteva sugestii:

programează-ţi dinainte să acorzi timp familiei (de pildă notează mai întâi în agendă zilele de naştere importante, zilele mai deosebite pentru copii- vreun meci, spectacol etc-, vacanţa (la noi vacanţa e plănuită spontan!), apoi completează programul pentru luna în curs, ţinând seama de datele ocupate pentru ocazii familiale)
discută-ţi intenţiile cu copiii (pe măsură ce cresc şi ajung mai independenţi e nevoie să le comnunicăm intenţiile şi planurile noastre copiilor, dacă vrem să mai petrecem timp cu ei
familia e mai importantă decât interesele personale (învăţăm să ne mai tăiem voia, cum ar spune monahii, poate e necesar să renunţăm la vreo conferinţă sau curs de gătit, la vacanţa mult visată în Honolulu pentru a fi aproape de copiii noştri când au mare nevoie de noi)
adaptează-ţi programul ca să participi la evenimentele semnificative din viaţa copiiilor tăi (de exemplu fă schimb cu un coleg sau ia-ţi o zi liberă ca să poţi fi alături de copil în momente importante pentru el- o serbare, un spectacol, un meci de fotbal în care el este implicat)

CONVERSAŢIA Cheile comunicării cu copiii noştri sunt disponibilitatea (nu încercaţi să scăpaţi de momentele când copilul vrea să vă vorbească, cu siguranţă majoritatea treburilor mai pot aştepta!) şi perseverenţa. Se pare că cele mai potrivite momente sunt cele dinaintea culcării, primele clipe ale dimineţii şi imediat după şcoală sau cînd familia se destinde. Chiar dacă aveţi un copil mai necomunicativ, nu vă pierdeţi nădejdea; continuaţi să-l iubiţi şi să-l ascultaţi.

TRADIŢIILE care pot fi unice, de exemplu: prima zi de şcoală, majoratul, anuale, de exemplu zilele de naştere, Crăciunul, Paştele, săptămânale- mersul la biserică duminica, ieşitul în oraş în anumite zile sau zilnice ca luarea mesei împreună, rugăciunea în familie etc. Toate aceste tradiţii vor fi îndrăgite în timp şi vor deveni o moştenire nepreţuită.

CĂLĂTORIILE fie scurte, la un orfelinat, spital, muzeu, obiectiv turistic, fie mai lungi, adevărate vacanţe şi ocazii de a cunoaşte diversitatea lumii în care trăim.

TANDREŢEA care e cel mai puternic liant al relaţiilor şi care se poate manifesta fizic, prin atingere şi îmbrăţişări afectuoase sau sufleteşte, prin grija faţă de nevoile celorlalţi membri ai familiei. Vorbind despre tandreţea emoţională, Stephen Covey prezintă şase căi utile în relaţia dintre soţi, dar şi între părinţi şi copii prin care putem consolida încrederea reciprocă.

înţelege individualitatea fiecărui om (această dorinţă a copiilor creşte pe măsură ce cresc şi ei)
îngrijeşte-te de lucruri mici (de exemplu îngrijirea acordată unei răni mici, prepararea mâncării favorite etc)
respectă-ţi promisiunile (dacă eşti uituc, notează tot ce le-ai promis, aşa cum procedezi probabil la serviciu!)
explică-le clar şi cu iubire ce aştepţi de la ei (astfel îţi dovedeşti nu numai respectul faţă de ei, dar îi ajuţi şi să ducă la bun sfârşit sarcina dată)
manifestă integritate personală (adică ai grijă ca vorbele şi faptele tale să fie în armonie dacă vrei să le câţtigi încrederea celor dragi)
recunoaşte şi cere iertare când ai greşit (cred că nu mai e nevoie de vreun exemplu...)

Informaţii selectate din cartea Clipele implinirii copilului meu de John Maxwell.

Homeschooling în România, posibil după model ceh?

2011-06-10T02:55:00.001-07:00

Am primit pe mail acest mesaj din partea presedintelui AHSR, dnul. Gabriel Curcubet.
Cei ce sunteţi interesaţi de educaţia la domiciliu, veţi fi cu siguranţă interesaţi de rândurile de mai jos.

Stimati Prieteni ai HS!

Va multumesc pentru faptul ca doriti sa sprijiniti legalizarea educatiei acasa in Romania. Dupa cum stiti, noi incercam sa legalizam educatia acasa din 2001. Am facut eforturi uriase atat financiar cat si prin sacrificarea timpului liber (toti cei care au pus umarul la acest proiect, l-au facut in timpul lor liber). Eforturile noastre parca s-au finalizat atunci cand in 2010, in Comisia pentru Invatamant din Camera Deputatilor, in primul vot s-a votat in favoarea educatiei acasa. Din pacate, unii deputati au ascultat de Ministrul Educatiei in loc de alegatori, si si-au schimbat votul. Astfel am iesit cu 10 voturi pentru si 14 impotriva. Dar in 2010 am fi avut inca sanse si in Senat, sanse care s-au spulberat atunci cand proiectul de lege a invatamatului a fost scos din Senat, Guvernul asumandu-si responsabilitatea pentru lege.

Dar demersurile pentru legalizarea educatiei casa nu s-au terminat, si speram ca nici nu se vor termina, pana cand educatia acasa n-o sa fie legalizata in cea mai buna forma. Probabil ati auzit de demersul doamnei deputat Carmen Axenie privind legalizarea educatiei acasa in Romania. Doamna deputat Carmen Axenie a introdus o interpelare catre domnul ministru prin care cere implementarea modelului Ceh pentru educatia acasa in sistemul national de invatamnt. Modelul nu numeste home schoolingul educatie acasa, ci o numeste metoda de invatamant autodidactic. Aceasta denumire este asemanatoare cu cea din mai multe tari din UE, si pune accentul pe dreptul elevului de a invata acasa. Educatia acasa din sistemul Ceh este mai supus controlului autoritatilor decat in unele state din SUA, dar este mult mai bun, decat in alte state din SUA. Ceea ce inseamna ca nu este un sistem perfect, dar este cea mai buna metoda de a implementa HS intr-o tara Est Europeana, care da libertate parintilor, dar are si grija sa nu apara abuzuri atat din partea parintilor cat si din partea autoritatilor. De fapt este un model de colaborare intr-e autoritati, legislativ, si cei care fac educatie acasa.

Atasat va trimit un tabel pe care, va rog sa-l semnati, daca doriti sa sprijiniti implementarea sistemului Ceh in Romania. Si daca aveti posibilitatea sa dati si la altii sa semneze, va rog sa strangeti cat mai multe semnaturi. Ar fi bine sa putem strange mai multe mii de semnaturi prin care sa sprijinim demersul doamnei Axenie pentru legalizarea educatei acasa.

Va rog sa trimiteti hartiile completate in original pana pe data de 15 August la adresa:

Aici este lista pe care o puteţi descărca:
List a 110609

Curcubet Gabriel

Str. Santimbru nr. 55/A

535600 Odorheiu Secuiesc

Harghita

Multumindu-va inca o data pentru ajutorul dat,

Cu stima,

Gabriel Curcubet

p.s. Daca aveti intrebari sau/si comentarii nu ezitati sa-mi scrieti.

Recomandare emisiune despre sănătate pe timpul verii

2011-06-06T08:26:00.000-07:00

O emisiune pe care o recomand datorită informaţiilor foarte utile (unele ştiute, altele mai puţin), realizată de Casa BIO, Cluj

Săptămâna bună se cunoaşte de luni dimineaţă!

2011-06-06T02:37:00.000-07:00

Ziua a început cu următoarele:

Psalmul 117 din care citez doar atât:
Mărturisiţi-vă Domnului, că e bun,
că în veac este mila Lui. (ca s-o încurajez pe Măriuţa la spovedanie, căci ar avea ceva de spus, dar se teme...)

suc delicios de soc şi măceşe (preparat astfel: 2 linguri de măceşe uscate şi răşnite+ o inflorescenţă proaspătă de soc puse într-o sticlă peste care am turnat 750 ml apă plată; se lasă peste noapte, se filtrează dimineaţa, adăugaţi miere după gust şi savuraţi pe îndelete: e plin de vitamine, aromat, colorat, răcoros, delicios!) pentru care am primit următorul compliment:
"Mami, eşti lăudată!"

2 baclavale aduse chiar din Istanbul (de un vecin)

câţiva maci roşii culeşi de Măriuţa pentru mine, Nectaria şi tati
Să nu-i fiu recunoscătoare Domnului ?

Sursa imagine

Concurs de 1 iunie

2011-06-02T06:19:00.000-07:00

Idei pentru mămici şi copii şi Editura Litera vă invită la concurs. Câştigă pentru copilul tău unul din cele două seturi superbe de cărţi oferite de editura Litera: o colecţie Copilul deştept (5 volume) şi o colecţie Descoperă lumea (6 enciclopedii).
Aflaţi mai multe...

Nu uitaţi de darul pe care vi l-am promis de 1 iunie; ultima zi de înscriere este 15 iunie.

Dar pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie

2011-05-31T05:55:00.000-07:00

Am revenit acasă, unde m-au aşteptat câteva surprize. Pe una dintre ele o voi împărtăşi cu voi, dacă aveţi pruncuşori de 2, 3 ani şi dacă sunteţi dispuşi/dispuse să împărtăşiţi puţin din experienţa proprie. Despre ce este vorba?
Voi oferi cu mult drag un exemplar din cărţile publicate de editura Cartea Copiilor persoanei care îmi va spune (la comentarii) ce greşeli şi-ar dori să nu fi făcut în relaţia cu copilul/copiii săi. Câştigătorul (ii) va fi ales în funcţie de experienţa şi învăţămintele pe care le va împărtăşi cu noi.
Cărţile De ce fac copiii crize de furie şi De ce spun copiii Nu i-ar putea ajuta pe micuţii voştri (şi pe voi) să înţeleagă de ce reacţionează într-un anume fel (considerat neacceptabil de noi, adulţii), arătându-le totodată că sentimentele lor contează, pot fi înţelese şi chiar pot fi exprimate într-un alt fel!
Cărţile au ilustraţii foarte frumoase şi text adaptat vârstelor fragede, de aceea cred că sunt mai degrabă potrivite copiilor sub 4 ani.
Aştept comentariile voastre şi vă doresc un 1 iunie plin de bucurie !

Am şi un dar pentru adulţi (am redescoperit acest cântec care mi-e foarte drag la botezul nepoatei mele şi cred că vă va bucura urechile):

Vacanta la bunici

2011-05-12T00:35:00.000-07:00

Hristos a inviat!
Sunt pe meleaguri prahovene (cu fetele) si am acces redus la Internet.
Fac pauza de calculator si cuget la urmatoarele postari.

Cu drag, eu.

Alăptarea salvatoare

2011-04-12T01:50:00.000-07:00

Nu ştiu ce m-aş fi făcut fără alăptare în aceste zile...
Săptămâna trecută Nectaria a făcut febră aproape 40, câteva zile, iar lăpticul a ajutat-o să reziste chinului şi să nu se deshidrateze (am evitat cât am putut antitermicele şi am răbdat amândouă sau am apelat la împachetări parţiale şi Belladona; i-am dat şi Nurofen de 3 ori, totuşi), iar săptămâna aceasta a debutat cu o enteroviroză urâtă (diaree, vărsături, febră 39), enteroviroză pe care o are şi Măriuţa...
DAR nici nu-mi pot imagina cum i-ar fi Nectariei fără singura ei sursă de hrană şi de alinare. Mai acceptă câte o gură de mucilagiu de orez şi uneori puţin ceai/apă, însă e minunat să ştii că îi oferi ghemuleţului nefericit şi plângăcios cel mai bun medicament, în forma cea mai plăcută!!!
Vă dorim multă sănătate şi puterea de a nu renunţa la alăptare, chiar dacă uneori vi se pare greu.

Păstura sau pâinea albinelor

2011-04-08T01:09:00.000-07:00

Păstura este poate cel mai valoros produs al stupului, dar şi cel mai puţin cunoscut. Puţini ştiu ce este păstura şi cu mult mai puţini se încumetă să treacă la recoltarea ei. În esenţă, păstura este un polen modificat, hrana harnicelor albine.

Sub influența substanțelor adăugate de albine, a microorganismelor, a temperaturii şi umidităţii ridicate din cuib (stup), precum și datorită modului de conservare, polenul suferă o serie de transformări biochimice și modificări structurale, transformându-se în păstură.

Conţinut şi caracteristici:
Păstura este un produs natural, cu însuşiri mult mai valoroase decât ale polenului datorită conținutului mai mare în zaharuri simple, vitamină K, enzime și aminoacizi, precum și a acidității sporite ce o face ușor asimilabila. Față de polen valoarea nutritivă și antibiotica este de 3 ori mai mare . De asemenea, învelișul extern al polenului, exina, este distrus, determinînd asimilarea mai ușoară de către organism. Datorită cantității mari de acid lactic și proprietăților antibiotice, păstură poate fi păstrată timp îndelungat, fără a se observă modificări majore, cantitative sau calitative. Păstrată la loc uscat și răcoros, poate rezistă până la 17 ani.

Compozitia chimica a pasturii este urmatoarea:
- carbohidrati (glucide) -- 35%;
- lipide -- 1-6%;
- caretonoizi( provitamina A-200-875 mg/kg;
- vitamina E -- 1,7 g /kg;
- vitamina C -- 6-200 mg /100g produs.

Recomandări:
Păstura acoperă toată gama de recomandări ale polenului: afecţiuni hepatice, anemii, stres, reumatism, reglarea tranzitului intestinal, afecțiunile de colon, mai ales cele însoțite de constipații (enterocolite, colite de fermentație sau putrefacție, constipații cronice de diverse etiologii), însă acţiunea ei este mult mai rapidă şi mai puternică.

Atenţie: Ca şi în cazul polenului şi al mierii, păstura nu poate fi folosită de către diabetici.

Informaţie preluată de pe site-ul Apidava

Si un interviu foarte interesant:

Din farmacia albinelor
Păstura, minunata soră a polenului
• de vorbă cu dl prof. Vasile Andriţoiu, apiterapeut, lector al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România

– Domnule profesor, de ce este stupul o farmacie pentru oameni? – Pentru că albinele oferă oamenilor un veritabil izvor de sănătate, cu produse irepetabile prin sinteză: miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, descăpăcitură, propolis, venin şi ceară. În afară de ultimele trei enumerate, celelalte sînt alimente revitalizante fără egal, recunoscute ca atare şi de legislaţia în vigoare. Toate la un loc dar şi fiecare în parte sînt şi veritabile medicamente. De subliniat că una dintre cele mai valoroase însuşiri ale acestora este asociativitatea nu numai cu alte produse apicole, ci şi cu orice terapie complementară sau cu orice tratament alopat, pe care le potenţează. – Ce boli pot fi prevenite prin consumul de produse apicole? – Alături de miere, curele cu polen sau păstură, cu durata de cîte o lună la fiecare 3-4 luni, sînt mai mult decît necesare. Dozele profilactice zilnice se stabilesc în funcţie de vîrsta consumatorului. Eu recomand ca între vîrsta de 1-3 ani să se ia 8 g polen sau 2 pastile de păstură, între 4-5 ani cîte 12 g polen sau 4 pastile de păstură, între 6-16 ani cîte 18 g polen sau 6 pastile de păstură, iar peste 16 ani cîte 25 g polen sau 8-10 pastile de păstură. Asociate mierii, de preferinţă poliflore, mierii propolizate cu sau fără apilarnil ori lăptişor de matcă, aceste doze menţin un metabolism optim, înlătură dezechilibrele de orice fel, consolidează sistemul imunodepresor, menţin un tonus fizic şi psihic ridicat, previn anemiile, leucemiile, calcemiile, bolile cardiovasculare, digestive şi intestinale, insomniile, nevrozele şi depresiile anxioase, apariţia adenomului de prostată, tumorilor, hepatitelor şi cirozelor, protejează împotriva infecţiilor virale şi imunizează aparatul respirator. – Care este valoarea alimentară a polenului şi păsturii? – Nici un proces biologico-fiziologic normal nu este posibil fără prezenţa a zece aminoacizi esenţiali, conţinuţi toţi în polen şi în păstură. Cîte alte alimente pot fi totodată naturale şi atît de complete? Dintre toate cîte s-ar putea spune, este bine să reţinem: albina "ştie" cu ce şi cît să-şi hrănească puietul mai bine decît ştiu oamenii să-i hrănească, la modul complet şi sănătos, pe copii. Niciodată, nici un laborator din lume nu va reuşi să realizeze vreun aliment atît de bogat. O cură anuală cu polen ori păstură se recomandă tuturor oamenilor sănătoşi, indiferent de vîrstă, ca o sursă inegalabilă de confort fizic şi psihic, de viaţa lungă şi sănătoasă. O cură cu aceste minuni ale stupului este, în definitiv, o operă de profilaxie. – Vă rog să şi argumentaţi acest lucru... – Voi da un singur exemplu, pentru copii: în perioada de creştere a sistemului osos (osteogeneza), vitaminele A, B, C, E şi PP acţionează eficient numai dacă în organism există suficiente cantităţi de cobalt, cupru şi calciu (iar asimilarea calciului condiţionează pe cea a magneziului), în prezenţa simultană a enzimelor şi a celor zece aminoacizi esenţiali. Or, în compoziţia lor, polenul şi păstura au toate aceste elemente. – Ce afecţiuni pot fi vindecate cu polen şi păstură? – Alături de propolis, păstura şi polenul sînt singurele produse apicole eficiente în tratarea diabetului. De la anemii, care se vindecă folosind păstura în jumătate din timpul necesar prin folosirea polenului, pînă la epilepsii, leucemii şi cancere, fără a mai aminti distrofiile, rahitismul, calcemiile (cu etapele acestora: hipocalcemia, spasmofilia şi osteoporoza), bolile de piele, digestive, respiratorii şi cardiovasculare. – Care sînt dozele pe care dv. le recomandaţi în terapie? – Folosite terapeutic, dozele de polen ori de păstură sînt altele decît cele utilizate profilactic, depinzînd de afecţiune şi de stadiul acesteia, de vîrstă, de sex, greutate corporală şi de existenţa unor alte afecţiuni simultane. De exemplu, anemiile se vindecă în 90 de zile luînd zilnic 10-15 pastile de păstură sau în 180 de zile luînd zilnic 20-30 g de polen. Dacă acestora li se asociază miere cu laptişor de matcă sau miere propolizată, timpul de vindecare se reduce la jumătate în ambele cazuri. Bolile digestive şi intestinale, de la colite la ulcere cu nişă, se vindecă în 30-40 de zile consumînd zilnic 2 linguriţe de polen sau 10 pastile de păstură, asociate cu alte produse apicole şi, după caz, cu unele ceaiuri. Bolile sistemului nervos se vindecă luînd doze zilnice de 15-40 g polen ori 5-20 pastile de păstură, dar efectele sînt mai rapide şi mai durabile dacă li se asociază propolis şi apilarnil sau lăptişor incluse în miere. – Îngraşă sau nu consumul de polen şi păstură? – Cele două produse, care adună într-un volum atît de mic o sumedenie de elemente nutritive şi principii vindecătoare, nu au cum să îngraşe. Dimpotrivă, ele pot fi folosite cu succes în slăbiri, prevenind anemierea prin abstinenţă dar şi în creşterile dorite în greutate, asigurînd metabolismului tot ce este necesar. Îngraşă zahărul, aluaturile şi proteinele animale – proteine saturate de gradul I, dar nu şi proteinele din polen sau păstură – proteine vegetale nesaturate de gradul II. (C.Iacob)

Mini curs de otrăvire eficientă, editare

2011-04-06T07:54:00.000-07:00

O nouă editare: În urma sugestiilor primite de la două persoane dragi, aş vrea să precizez că rândurile de mai jos nu se vor o "judecată a păcătosului" (eu însămi am un viciu cu care mă lupt fără succes : dulciurile), ci un avertisment izvorât din disperarea provocată de creşterea uriaşă a numărului de fumători (în Cluj de pildă, aproape peste tot unde merg se fumează: pe stradă, la piaţă, diverse birouri, magazine, lângă biblioteci, în spitale etc.) . Aceştia sunt părinţi de multe ori, iar copiii lor, pe care sunt convinsă că îi iubesc, sunt intoxicaţi, volens, nolens cu fumul pe care nu au cum să îl evite. Ce vină au copiii ?!
Intenţia postării nu este să rănească (fumătorii sunt oameni supuşi patimii lor, aşa cum eu însămi sunt), ci un îndemn la recâştigarea libertăţii şi a sănătăţii personale şi a celor din jur.

În concluzie, iubesc (atât cât pot, n-am atins idealul creştin!) pe fumători, dar urăsc ţigările!

Că fumatul e nociv, o ştie deja toată lumea, deşi nu toţi au puterea să o recunoască. Dar dacă vreţi să fiţi siguri că îi otrăviţi eficient pe cei dragi, nu vă rămâne decât să aprindeţi ţigară după ţigară, cu sau fără filtru. Rezultat garantat în câţiva ani, satisfacţie maximă.
Ca de obicei, perseverenţa e cheia succesului, aşa că pentru a fi siguri de reuşită, aveţi o singură cale: fumaţi cât mai mult lângă persoanele pe care doriţi să le trimiteţi cât mai repede în Rai şi faceţi acest lucru zilnic.
Bonus: chiar dacă nu îi ajutaţi pe cei dragi să fumeze pasiv, inhalând bunătate de nicotină, monoxid de carbon & co din ţigările pe care le savuraţi în preajma lor, puteţi să vă asiguraţi că îşi primesc totuşi doza zilnică de otravă, din fumul îmbibat în hainele, pielea dvs., jucăriile, covoarele, pereţii, perdelele şi praful din casa unde aţi fumat.

Aveţi grijă să nu rataţi ocazia! Copiii pot să beneficieze de puţin plumb, arsenic, formaldehidă sau de oricare dintre cele aproximativ 4000 de substanţe toxice din tutun, chiar şi numai ducând la gură obiecte "afumate" sau jucându-se cu părul, hainele, pielea dvs. de fumător conştiincios. Respiraţia lor, mai rapidă decât a adulţilor, îi ajută să absoarbă mai mult fum; indirect dar sigur!

Cursul a luat sfârşit, sperăm să fiţi mulţumiţi de participare. Vă dorim succes şi o viaţă mai lungă decât vă străduiţi dvs. înşivă sa aveţi, alături de cei pe care îi iubiţi!

Puteţi citi mai multe, pe site-ul asociaţiei canadiene LUNG, dedicat sănătăţii aparatului respirator. Aceasta este sursa principală din care m-am inspirat.

Edit: Eu însămi am fumat cam o lună în anul întâi de facultate , greşeală pe care o regret şi azi...

CONFERINŢA NAŢIONALĂ AFR, CLUJ

2011-04-03T02:35:00.000-07:00

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro contact@alianta-familiilor.ro 2 aprilie 2011

INVITATIE - CONFERINTA NATIONALA AFR – CLUJ: 9 APRILIE 2011

Avem placerea deosebita sa va invitam din nou pe toti la conferinta nationala AFR care anul acesta se va tine la Cluj, Simbata, 9 aprilie. Am pregatit Programul de mai jos in care gasiti detaliile generale privind conferinta noastra. Inca asteptam detaliile finale din partea unor vorbitori. Ne simtim privilegiati sa va putem extinde aceasta invitatie cu toata caldura si tuturor cititorilor nostri. Nu dorim insa sa intelegeti gresit faptul ca vom tine conferinta in aula Catedralei Greco-Catolice din Cluj. Aula catedralei a fost cel mai potrivit spatiu pe care l-am putut inchiria in Cluj pentru conferinta. Va reamintim insa ceea ce spunem des – nu suntem o organizatie religioasa si nu suntem asociati cu nici o organizatie religioasa sau cult religios. In consecinta, locul conferintei nu are nici o legatura cu orientarea AFR.

Scopul conferintei este facilitarea cunoasterii reciproce si a contactelor intre organizatiile societatii civile pe baza valorilor noastre crestine comune. Am pregatit programul alaturat care inca de la prima vedere denota calibrul impresionant al conferentiarilor si participantilor. Conferentiarii sunt personalitati importante ale vietii politice si religioase din Romania si strainatate, cat si lideri ai miscarii pentru valori si familie.

Programul nostru este inca in lucru, urmind sa va inmanam la inceputul conferintei programul final. Programul final va contine si numele fiecarei prezentari, iar inainte de fiecare prezentare va vom informa de timpul alocat fiecarui conferentiar pentru a-si prezenta subiectul. Pentru informatii suplementare va rugam sa va adresati intrebarile sau sugestiile la urmatoarele contacte: (1) Petre Costea costealaw@yahoo.com; (2) office@alianta-familiilor.ro (3) Bogdan Mateciuc bogdanmate@yahoo.com, Telefon 0745-783-125; (4) Leonard Farauanu leonard.farauanu@gmail.com,Tel. 0723-010-333; sau (5) Niculina Ciuperca, Telefon 0724-878-966 ciuperca_niculina@yahoo.com.

Detaliile Conferintei

Data: Sambata, 9 aprilie 2011

Ora: 9:30 a.m.

Durata Conferintei: Anticipam ca programul conferintei va dura toata ziua.

Orasul: Cluj

Adresa: Aula Catedralei Greco-Catolice, Piata Timotei Cipariu, Cluj

Persoane de contact in Cluj: Leonard Farauanu, leonard.farauanu@gmail.com, Tel. 0723-010-333

Tema Conferintei: “Familia Azi – Intre Traditie si Modernitate”

Organizatorul Conferintei: Alianta Familiilor din Romania

Costul Conferintei: Participarea si mesele (mica gustare la sosire si plecare si pranzul) sunt gratuite. Nu percepem taxa de participare sau inregistrare. Vom pune insa la dispozitia dvs. o cutie unde veti puteti face contributii benevole.

Networking: Unul din scopurile conferintei este networking. Va rugam deci sa folositi participarea dvs. la conferinta si ca un prilej de networking si de cunoastere reciproca.

Programul:

-- Rugaciune si scurta meditatie biblica: PS Florentin Crihalmeanu

-- Deschiderea conferintei si prezentarea participantilor si a oaspetilor: (Bogdan Mateciuc si Petre Costea, AFR)

-- Prezentare (I): PS Vasile Somesanu, Episcop Vicar, Mitropolia Clujului

-- Prezentare (II): Parintele Matei Boila (Forumul Civic Crestin) Titlul prezentarii: „Casatoria: Contract sau Taina?”

-- Prezentare (III) Ana Zaborska (Europarlamentara, Slovacia)

-- Prezentare (IV) Dr. Pavel Horj (Deputat PNL, Romania) Titlul prezentarii: „Bioetica si familia crestina.”

-- Prezentare (V) Titus Corlatean (Senator PSD, Presedintele Comisiei pentru Politica Externa in Senatul Romaniai)

-- Prezentare (VI) Pastorul Rei Abrudan Titlul prezentarii: „Menirea Casatoriei

-- Prezentare (VII) Cornel Barbut (Asociatia Familiilor Catolice “Vladimir Ghika”) Titlul prezentarii: “Familia de azi e zdrobita de societate?”

-- Prezentare (VIII) Lect. Dr. Adrian Papahagi (din partea Fundatiei Crestin-Democrate, PDL) Titlul prezentarii: „Familia post-moderna – familie post-umana?”

-- Prezentare (IX) Bogdan Mateciuc (Alianta Familiilor din Romania) Titlul prezentarii: „O noua societate.”

-- Prezentare (X) Pat Fagan (Family Research Council, Washington, DC) (Prezentare video: „Ideologia sexualitatii seculare”)

-- Prezentare (XI) Avocat Sam Webster (Christian Institute, Marea Britanie) Titlul prezentarii: „Faith, family and freedom.” („Credinta, familia si libertatea”)

-- Prezentare (XII) Dr. Juhasz Tamas, Profesor (Institutul Reformat Cluj) Titlul prezentarii: „Biserica – o comunitate familiara.”

-- Prezentare (XIII) Constantin Asavoaie (Prison Fellowship Romania) Titlul prezentarii: „Rolul tatalui in familia crestina. Prezent si provocare pentru viitor.”

-- Discutii libere: Moderatori: Ben Oni Ardelean si Bogdan Mateciuc (Director Executiv AFR)

-- Adoptarea Declaratiei de la Cluj

-- Rugaciune si scurte ganduri de incheiere: Parintele Emil Ember (AFR Baia Mare) („Valori, intre cuvinte si traire”)

Receptie: La finalul conferintei vom avea o mica receptie pentru toti conferentiarii si participantii. Scopul receptiei este networking si o cat mai buna cunoastere reciproca.

Multumiri: Ne exprimam multumirea si aprecierea profunda fata de toti conferentiarii si participantii la conferinta noastra. Ne simtim onorati de prezenta si contributia dvs. la transformarea acestei conferinte intr-un succes.

Detalii suplimentare: Fiecare conferentiar isi va pregati titlul prezentarii. Un program final care va include si titlul fiecarei prezentari va fi distribuit la inceputul conferintei.

Ne vom bucura sa ne vedem in numra cit mai mare si ne rugam ca Dumnezeu sa va pazeasca pe drum si in toate.

Alianta Familiilor din Romania

www.alianta-familiilor.ro

PREZENTA MEDIA LA CONFERINTA

Pina in prezent si-au anuntat participarea la conferinta noastra Radio Maria, TV Alfa si Omega, Jurnalul TV.ro, si Jurnalul Ardealului.

INVITATII SI DETALII ADITIONALE

Unii dintre d-tra ne-ati scris ca aveti nevoie de invitatii nominalizate pentru a fi delegati de institutiile d-tre pentru a participa la conferinta. Va stam la dispozitie cu astfel de invitatii daca e necesar. Iar daca doriti informatii aditionale, va rugam sa ne scrieti.

CAMPANIA AFR 2%

AFR apreciaza contributia 2% pe care unii dintre d-tra ati dat-o AFR anul trecut. Revenim astazi cu rugamintea ca si in anul acesta sa faceti la fel. Va rugam deci intrati pe fisierul alaturat, completati-l si donati-ne 2% din impozitele d-tre. Sunt pentru o cauza buna si banii sunt folositi pentru scopuri de care beneficiaza intreaga tara. Procedura este simpla: http://www.alianta-familiilor.ro/doilasuta.html. Aceasta procedura nu inseamna ca veti plati ceva in plus sau ca veti plati ceva ce n-ar trebui sa platiti. Suma indreptata catre AFR provine din impozite deja retinute de Stat.

Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret

2011-04-02T01:24:00.000-07:00

2 aprilie - Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret

În anul 1967, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a hotărât ca ziua de naştere a scriitorului Hans Christian Andersen să fie sărbătorită ca Zi Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret. Sărbătorirea acestei zile este un omagiu adus marelui scriitor danez, cunoscut în întreaga lume pentru opera literară dedicată copiilor, dar şi o încercare în plus de a-i atrage pe cei mai mici cititori în minunatul univers al cărţilor.

Hans Christian Andersen a trăit între 2 aprilie 1805 şi 4 august 1875, talentul literar fiindu-i remarcat încă de la 17 ani de un regizor al Teatrului Regal. În 1835 a publicat primul său volum de basme, intitulat „Poveşti istorisite copiilor”. În perioada 1835-1850 a scris cele mai cunoscute şi apreciate scrieri ale sale: „Soldăţelul de plumb”, „Răţuşca cea urâtă”, „Povestea privighetorii”, „Crăiasa zăpezilor”, „Fetiţa cu chibriturile” etc.

Basmele şi povestirile marelui scriitor danez au fost traduse în peste 100 de limbi, înfrumuseţând copilăria multor generaţii de copii din întreaga lume. Povestioara mea preferată este „Prinţesa şi bobul de mazăre”, dar sunt convinsă că printre voi sunt mulţi care o îndrăgesc pe Degeţica, unii care ar vrea să-i croiască împăratului nişte haine noi şi, cu siguranţă, sunt mulţi aceia care vor să salveze Soldăţelul de plumb din foc. Mai multe despre activităţile organizate de Biblioteca Judeţeană Octavian Goga Cluj găsiţi aici.

Profit de această zi deosebită, ca să vă povestesc despre două cărţi proaspăt descoperite:

Povestiri despre prietenii mei scrisă de Silvia Kerim (e prima carte pe care o citesc din cele publicate de dumneai, dar cu siguranţă nu ultima!). Gingăşie, prietenie, delicateţe, discreţie sunt cuvintele care cred că li se potrivesc cel mai bine acestor povestiri, ale căror personaje principale sunt câini, pisici, cai, o ţestoasă, un maimuţic sau o vrabie limbută, asemănătoare omului în egoismul său. Nu veţi găsi în paginile acestei cărţi nimic violent, nici scene feroce de vânătoare, ci doar trăiri şi gânduri care vă "pun pe gânduri" şi vi se întipăresc în suflet. Măriuţei i-au plăcut absolut toate povestirile şi am zăbovit minute în şir admirând imaginile de vis. Dacă eraţi în căutarea unui dar pentru un suflet sensibil de copil sau dacă voiaţi să vă reamintiţi pilde de devotament şi dragoste dezinteresată, atunci cartea aceasta vi se potriveşte!

Altă carte care vorbeşte despre prietenie şi ne îndeamnă chiar să răsfoim cărţi de istorie, pentru a ne reaminti de legendarul "haiduc" ce lua averea bogaţilor pentru a o împărţi săracilor, este Robin Hood, scrisă de finlandezul Mauri Kunnas, cu care ne-am mai întâlnit în preajma Crăciunului. Motanul buclucaş şi generos care interpretează rolul lui Robin Hood în această poveste, este curajos şi iscusit (nu degeaba e conducătorul grupului de prieteni gata să îl ajute la bine şi la greu! ) şi se ia la luptă dreaptă cu oricine, bizuindu-se nu numai pe inteligenţa şi puterea proprie, ci şi pe legătura solidă cu prietenii săi ( reprezentaţi de purceluşi, câini etc) care nu ezită să îl salveze, atunci când viaţa îi e pusă în pericol. Episoadele amuzante şi faptul că accentul nu cade pe lupte violente (toate înfruntările au un caracter ludic), sancţionarea viciilor precum lăcomia şi a nedreptăţii, a abuzului de putere şi finalul fericit în care răul e învins, dar răufăcătorul nu e tratat cu cruzime fac din această carte un dar potrivit pentru copii (în special băieţi) de la 5 ani în sus. Ar mai fi de adăugat că am petrecut muuuulte minute privind ilustraţiile extrem de detaliate şi care emană un umor specific copilăriei, fără a aminti însă de brutalitatea nu ştiu căror monştri sau Bakugani.

Până şi Nectaria s-a bucurat de imaginile viu colorate din ambele cărţi, deci fiecare a beneficiat de lectura! :)
Spor la citit şi ne-am bucura să primim recomandări de cărţi!

Dialog între gemeni

2011-04-01T00:54:00.000-07:00

Vă va binedispune cu siguranţă!

Click pe titlu pentru a-l vedea

Grâu încolţit şi polen crud

2011-03-29T04:36:00.000-07:00

Am început de o săptămână o cură de grâu încolţit atât eu cât şi Măriuţa. Nădăjduiesc să mă ajute cu starea de slăbiciune provocată probabil de oboseală, iar pentru Măriuţa motivele sunt mai multe (ajută la o creştere armonioasă, la o bună mineralizare a oaselor şi dinţilor, la ameliorarea astmului bronşic de care e suspectată etc.). Şi Nectaria primeşte cu plăcere grâul încolţit şi zdrobit, amestecat cu fruct, căci încă nu-i dau miere.
Din păcate, încântarea Măriuţei a dispărut după câteva dimineţi de grâu cu miere, dar insistăm, insistăm, mai explicăm beneficiile, mai şantajăm, mai mituim, mai cedăm şi revenim ziua următoare... la fel fac şi cu green smothie.
In schimb nu e nevoie de momeli când vine vorba de polen! Amândouă fetele îl consumă cu bucurie :)
N-aş fi îndrăznit să îi dau Nectariei polen dacă nu găseam recomandarea într-o carte a binecunoscutului doctor francez, Jean Valnet. Până acum n-a avut nicio reacţie alergică la grăuncioarele colorate.
Beneficiile curei cu grâu încolţit sunt nenumărate: de la îmbunătăţirea vederii până la depresii şi imunitate scăzută.
Vă invit să aflaţi mai multe despre grâul germinat de aici, iar despre polenul crud aici.
Sursa imagine

Copiii au nevoie şi de linişte...

2011-03-27T18:37:00.000-07:00

Se pare că uneori ignorăm această nevoie a copiilor noştri: televizorul funcţionează non-stop, telefoanele sună, diverse aparate electrocasnice contribuie şi ele la "orchestră", muzica din autobuz/maşina personală/CD player etc. acaparează atenţia ascultătorului, agitaţia din grădiniţă/ şcoală e deloc de neglijat; creierul copilului procesează zgomote şi stimuli auditivi în fiecare minut (aş adăuga şi celebra idee conform căreia bebeluşii trebuie să doarmă în zgomot, ca să se obişnuiască să doarmă oriunde, de parcă adulţii sunt capabili să fac acest lucru în mod normal...).
Voi menţiona doar în treacăt ceea ce mulţi părinţi cunosc deja : mass-media transmite o imagine complet falsă a fericirii conform căreia satisfacerea dorinţelor materiale (cât mai multe!) şi aspectul fizic "fotomodelic" şi cât mai "strălucitor" reprezintă sensul existenţei noastre. Un copil care priveşte mult la TV va investi şi mai mult timp şi energie în obţinerea ultimei jucării de pe piaţă, ciocolăţele sau joc pe calculator. Când le primeşte va fi foarte încântat, dar această emoţie piere repede şi curând va trece la următoarea "nevoie". Copiii puţin expuşi mass-mediei preferă în schimb să se joace cu câteva cuburi de lemn şi pluşuri; jocurile de rol, cărţile, poveştile, sportul sau ieşirile în natură şi activităţile cu întreaga familie sunt preferatele lor, astfel de copii dând dovada unei capacităţi de concentrare şi a unei răbdări pe care puţini din copiii suprasaturaţi de mass-media o au. Poate credeţi că unui copil nu-i place liniştea şi se plictiseşte, însă liniştea încurajează foarte mult creativitatea şi cunoaşterea de sine. [Într-un cuvânt de învăţătură, Înaltul Bartolomeu ne îndemna pe toţi la acest act de "curăţenie spirituală", fie chiar şi de numai câteva clipe în tumultul cotidianului.]

Câţiva paşi practici pentru a-l ajuta pe copil să descopere bucuria tăcerii şi a singurătăţii :

uşuraţi tranziţia de la prea mult zgomot (TV, radio, calculator etc) la linişte, folosindu-vă de muzica relaxantă
limitaţi timpul petrecut în faţa "cutiei negre" sau scăpaţi de ea (!)
renunţarea la dulciurile rafinate, băuturi cofeinizate, aditivi alimentari este nu numai utilă ci şi absolut necesară
oferiţi-i MULTĂ mişcare în aer liber
lăsaţi copilul să vadă că dvs. înşivă aveţi nevoie de singurătate şi linişte pentru rugăciune, lectură, introspecţie (exemplul convinge!!!)
petreceţi timp împreună relaxându-vă în natură
reduceţi din activităţile opţionale (cursuri de dand, gimnastică, limbi străine, pictură etc); încercând câte o activitate odată aveţi ocazia să descoperiţi adevărata înclinaţie a copilului spre un anume domeniu
încercaţi jocul tăcerii - programaţi un timer şi vedeţi dacă puteţi păstra liniştea timp de 5-10 minute ( potrivit în special la începutul unui joc de puzzle a unei activităţi art & craft etc.); veţi constata cu plăcere că toţi participanţii se bucură şi se concentrează mult mai bine

Traducerea, adaptarea şi completarea informaţiilor din cartea Calm and Compassionate Children îmi aparţin.

O idee de muzică relaxantă:

Curăţenie sau alergii şi astm?!

2011-03-20T09:05:00.000-07:00

Cum am scăpat de mucegai ?

2011-03-19T00:35:00.000-07:00

Am adăugat în bara din stânga un mic sondaj adresat în special ardelenilor. Sunt bineveniţi şi cei din alte zone, evident!
Vă rog, nu îl ocoliţi.

Simplu!
Cu ulei volatil de scorţişoară, care are proprietăţi antifungice. Am aplicat pe petele de pe perete cu ajutorul unei bucăţi de vată uleiul, am tamponat bine, ca să intre uleiul în perete şi am aşteptat câteva luni să văd ce se întâmplă. Iată rezultatele:

am scăpat de mucegai, ieftin şi fără să îmi intoxic copiii cu substanţe periculoase
dormitorul a mirosit a scortişoară mai multe zile
peretele e puţin pătat, dar nu ştiu în ce măsură e de vină uleiul şi în ce măsură clorul cu care am şters peretele înainte să îmi vină ideea cu scorţişoara; oricum prefer petele posibilelor alergii şi acceselor de tuse ale Măriuţei

Dacă nu vă place scorţişoara, puteţi încerca alte uleiuri volatile cu proprietăţi antifungice, ca uleiul de tea-tree, de pildă.

Suc verde

2011-03-17T04:40:00.000-07:00

... sau "green smoothie" cum e cunoscut pe alte meleaguri. Nu numai că e delicios, dar e şi foarte hrănitor. Mai nou e micul meu dejun, iar cafeaua de dimineaţă constă în câteva linguriţe de polen. Noi am încercat până acum combinaţia de banane, măr, kiwi, ananas sau portocală cu spanac verde sau frunze de salată/gulii/ridichi/pătrunjel sau iarbă de grâu. Din fericire am mare succes la Nectaria(are mustăţile doveditoare în poză), din păcate succesul e aproape insucces la Măriuţa ! Culoarea verde şi gândul că are frunze de legume o fac să strâmbe din nasul acela mic şi mofturos! Dar nu renunţ nici în ruptul capului!!!

Două activităţi simple şi utile

2011-03-15T09:42:00.000-07:00

Am adăugat în bara din stânga un mic sondaj adresat în special ardelenilor. Sunt bineveniţi şi cei din alte zone, evident! Vă rog, nu îl ocoliţi. Mulţumesc.

Prima e cântatul! Măriuţei (şi nouă tuturor!) ne place să cântăm. Avem şi instrumente muzicale în casă; acesta e unul dintre ele şi sperăm chiar că vom avansa de la nivelul de lovit clape, la cel de cântat ca un pianist serios!:)
Cred că e important să îi ajutăm pe copii de la vârste fragede să se "împrietenească" cu muzica clasică sau alte "muzici" binefăcătoare sufletului. Un prim pas îl reprezintă ascultarea muzicii în casă (ca de obicei, exemplul convinge!) şi familiarizarea cu diferite instrumente. Următorul pas sunt concertele, evident pe măsura înţelegerii şi vârstei copilului; Mozart e varianta cea mai potrivită cred. Noi suntem norocoşi, pentru că în cadrul bisericii noastre există un cor de copii, din care Măriuţa face parte cu mare bucurie, de peste un an.

A doua e mersul pe linie desenată/panglică/ sfoară, cu sau fără elemente de dificultate adăugate. Mai jos "evoluează" Măriuţa şi prietena sa cu 2 pahare pline cu apă, apă ce nu trebuie să se verse pe covor! Activitatea este simplă, însă necesită concentrare şi coordonare ochi-membre, iar sursa de inspiraţie este Maria Montessori. (How to Raise an Amazing Child)

Conferinţă despre homeschooling în Cluj...

2011-03-15T07:42:00.000-07:00

Am adăugat în bara din stânga un mic sondaj adresat în special ardelenilor. Sunt bineveniţi şi cei din alte zone, evident!
Vă rog, nu îl ocoliţi.

L de leucemie şi M de la Marian !

2011-03-10T06:05:00.000-08:00

Cei care doriţi să îl susţineţi pe Marian în lupta cu leucemia cea crudă, o puteţi face şi prin intermediul Romtelecom-ului !
0900.900.086 - Apel 6 EURO Numarul de teledon este valabil in perioada 10.03.2011-31.05.2011

Joc de rol

2011-03-07T00:36:00.000-08:00

Ce vedem în poza? O doctoriţă care operează de polipi, o maimuţică iubitoare de căţărări şi o regină ce face plecăciuni.
Nu e nevoie de costume sofisticate, doar de dorinţa de a te lăsa cucerit de ingeniozitatea copilăriei!

Conversaţia cu bebeluşii

2011-03-06T07:47:00.000-08:00

Am cunoscut persoane care cred că viaţa cu un bebeluş e monotonă. Ce ştie un nou-născut să facă ? Sau chiar un bebeluş de câteva luni ? În afara faptului că ştie cum să farmece pe toată lumea cu zâmbetele şi sunetele pline de delicateţe (cunosc şi varianta cu plânsetele, dar un wrap poate rezolva în mare parte problema!), ce altceva mai ştie să facă???

Poate că vi se pare incredibil, dar de la aproximativ trei luni puteţi avea o conversaţie nemaipomenită cu bebeluşii. Dacă nu mă credeţi pe cuvânt, atunci s-o credeţi pe Margot Sunderland, director al Centrului de Sănătate Mintală a Copiiilor din Londra şi autoare a mai multor cărţi, dintre care eu am citit numai una: The Science of Parenting.
În această carte, despre care cred că voi mai vorbi, apare şi ideea conversaţiei cu bebeluşii, care sunt mult mai interesaţi în primele luni de feţele celor din jur, decât de jucării. Tehnica e simplă: alegeţi un moment când micuţul e odihnit şi sătul, stabiliţi contactul vizual şi folosiţi diverse sunete şi expresii faciale/mişcări. Aşteptaţi răbdător răspunsul copilaşului. E posibil să nu vină imediat, dar va veni cu siguranţă. Fiţi atenţi la reacţia lui: dialogul e extrem de stimulant şi va avea nevoie de multe pauze. Asta înseamnă că va privi în altă parte şi nu în ochii dvs. Când va fi pregătit, vă va privi din nou.

Distracţie plăcută!!!

Obiecte noi în casa noastră

2011-03-04T06:10:00.001-08:00

Ceasul deşteptător e pentru mine! L-am luat în speranţa că voi reuşi din nou să mă trezesc la 5.30-6, ca să câştig puţin timp pentru sufletul meu.
Zâmbăreţul e un timer care mi-aduce aminte de mâncarea de pe foc, înainte să îmi aducă aminte mirosul de ars. S-a dovedit util însă şi ca jucărie pentru Nectaria, dar mai ales ca stimul pentru Măriuţa, care are nevoie de "încurajare" dimineaţa la îmbrăcat şi la spălatul pe faţă sau la alte trebuşoare ("Până cântă zâmbăreţul ai timp să te îmbraci." e o propoziţie ce-a putut fi auzită în casa noastră în ultimile zile)
Trăiască fraţii noştri chinezi care ştiu să creeze obiecte amuzante şi ieftine!

Poveste de iubire cu un copac

2011-03-03T12:24:00.000-08:00

Acum vreo două zile am mers din nou în pădure pentru a ne reîntâlni cu prietena noastră (mai ales a Măriuţei)"copăciţa". Cine e copăciţa?! Un copac tânăr (probabil fag, dar nu sunt foarte sigură) pe care Măriuţa l-a îmbrăţişat pentru prima dată săptămâna trecută. L-a mirosit, l-a mângâîat, s-a cuibărit binişor pe trunchiul lui în formă de V, l-a sărutat şi i-a vorbit cu multă dragoste. Despre ce? Ei, nu ştiaţi că pruncii pot vorbi cu ... copacii? Despre cât de frumos e "Flautul fermecat", ce bine i-ar sta lui în casa noastră, cum ar putea să ajungă cu crengile lui să îi gâdile pe vecinii de sus la tălpi, apoi să îşi întindă ramurile prin acoperiş până sus în Rai şi noi să ne căţărăm pe el şi să intrăm în Rai prin gaura pe care o va face el în cer...
La ultima vizită i-am promis copacului că Măriuţa îi va face portretul pe o hârtie şi i-l vom arăta ulterior, drept pentru care am avut grijă să îi studiem scoarţa ca nişte veritabili artişti. Aşa că urmează să ni se stârneasă apetitul creator...

Cugetări ale copiiilor

2011-02-25T11:27:00.000-08:00

Sursa e-mail
"Unii oameni nu putrezesc dupa ce mor fara sa fie imbalsamati, pentru ca trupurile lor au fost bagate in pamant cu cerul in ei" - Sabina Dallu, 12 ani
"In religia noastra oamenii care au murit se ingroapa in pamant pentru ca asa este bine, sa punem la loc ceva de unde l-am luat." - Felix Roncea, 12 ani

"Picatura este bombata, mai ales lacrima si sudoarea, pentru ca ele sunt pline de sentimente." - Ana Maria Pop, 14 ani

"Inima bate, bate pana se stinge, ca inima e ca lumanarea si daca tu crezi in Dumnezeu, El ti-o aprinde din nou in cer." - Claudia Draghia, 9 ani

"Ca sa ne iubim semenii trebuie sa ne antrenam la nevorbit vorbe urate." - Arcadie Martin, 8 ani

"La usa inimii cuiva nu trebuie nici sa ciocanesti, nici sa
navalesti, nici sa te rogi, ci trebuie doar sa canti." - Florentina
Stoian, 11 ani

"Cand il ai pe Dumnezeu in suflet, toti oamenii din jurul nostru ne sunt rude." - Catalina Opaina, 14 ani

"Umorul este vitamina de luat la viata grea. " - Raluca Barbulescu, 14 ani

"Se spune despre artisti ca umbla cu capul in nori, ca artistul
vrea mereu sa-l vada pe Dumnezeu." - Irina Moscu, 12 ani

"Omul este o adevarata fabrica de dorinte pentru ca se naste cu dorinta de viata si moare cu dorinta de a fi vesnic." -Matei Filimon, 14 ani

"In bisericile ortodoxe, sfintii sunt slabi, alungiti la fata si la
corp, pentru ca asa arata cei care sunt buni la suflet, ca lor le-a ramas in corp doar sufletul, au ajuns numai piele si suflet."- Tudor Matache, 12 ani

"E bine ca atunci cand esti elev sa inveti poezii, pentru ca asa cum depun oamenii bani in banca, pentru mai tarziu, trebuie sa aduni poezii in scoala, ca sa ai poezie cand te faci mare." - Ana Matei, 12 ani

"Nu-si traiesc viata, spun unii despre calugari, deoarece li se
pare gresit cum calugarii prea si-au lipit viata de suflet si nu si-au lipit-o de trup, cum fac alti oameni" - Paul Paun, 12 ani

"Numai cel ce aude cu sufletul se poate incanta de concertul dat de greier si de izvor. " - Nicoleta Stefan, 14 ani

"Muzica te curata de urat, dar numai daca o folosesti ca sapunul, adica toata viata, nu asa, din cand in cand." - Irina Raducanu

"Diferenta dintre mama, tata si Dumnezeu e ca mama si tata pot crea oameni, dar nu plante si animale si e imposibil ca ei sa faca o mare." - Roxana Chis, 10 ani

"Sfintii invata la o scoala din cer, ca ei locuiesc pe pamant dar ingerii le aduc din cer lectii in fiecare zi, sa le faca acasa" - Leon Alexandru Gutu, 8 ani

"Dumnezeu ii iubeste pe cei necredinciosi, dar ii iubeste cu
suferinta" - Ion Martin, 10 ani

"Albinele de aia ne dau noua toata ceara lor, ca au vazut ce facem noi cu ea, ca facem lumanari pentru Dumnezeu, si atunci albinele nu o mai pastreaza pentru ele." - Pavel Martin, 8 ani

"Daca ar aparea aici, acum, Domnul nostru Iisus Hristos l-as
intreba daca ma poate duce la Mama Lui, ca eu vreau sa o intreb pe Maica Domnului cum este sa ai un copil-Dumnezeu. " - Alina Andreea Zane, 8 ani

"Icoanele sunt portretele de familie ale lui Dumnezeu" - Ana Maria Badea, 12 ani

Pedepsiţi cu recompense !

2011-02-16T03:35:00.001-08:00

Cine e Alfie Kohn? Acum descopăr şi eu, dar se pare că avem puncte comune...

Măriuţa şi Înaltul Bartolomeu

2011-02-08T23:35:00.000-08:00

Săptămâna trecută a fost o săptămână tristă.

Am simţit cum s-a creat un gol în viaţa mea, prin moartea mitropolitului Bartolomeu, ale cărui predici le ascultam cu mare plăcere şi cu folos. Eram însărcinată cu Măriuţa când mergeam la catedrală, apoi cu Măriuţa micuţă în wrap, când trecea Înaltul printre rândurile de credincioşi care aşteptau cuminţi binecuvântarea bătrânului şi impunătorului părinte. Eram atât de obişnuită să îi aud vocea puternică în timpul Liturghiei (învăţasem fragmente din rugăciunile rostite de dumnealui) încât, când n-a mai slujit în catedrală, am simţit că lipseşte o parte din Liturghie.
I-am vorbit Măriuţei despre dumnealui şi despre dragostea arătată copiilor din catedrală, aşa că săptămâna trecută a participat şi ea, sufleteşte, la înmormântare. Şi a suportat starea mea de agitaţie şi de amărăciune, pe care ca un om neputincios am încercat-o fără să o pot controla. Mi-a cerut să i-l arăt pe Înaltul, şi aşa am găsit un blog care îi e dedicat şi din care vom asculta periodic diverse predici.

Măriuţa mi-a spus: "Eu n-am apucat să îl cunosc, dar nu-i nimic că ne vom vedea în Rai!"...

http://bartolomeuanania.blogspot.com/

Cărţi şi film pentru copii

2011-02-07T05:25:00.001-08:00

Vă salut după o pauză în care am reuşit din nou să ne împrietenim cu ceva virus.
Am cumpărat acum câteva săptămâni din oraş cele două cărţi prezentate mai jos: prima pentru Măriuţa care o apreciază neaşteptat de mult, cea de a doua pe care i-am trimis-o vărului ei (aşteptăm reacţii, dar cred că vor fi pozitive).

"Contururi amuzante" este o serie de carti destinata prescolarilor. Cartea "Modele care ma inconjoara" ofera multiple oportunitati pentru insusirea abilitatii de a distinge, iar mai apoi de a urmari diverse linii. Pentru a explora lumea formelor si a curbelor, nu ezitati sa achizitionati si cea de-a doua carte din serie. Meritul deosebit al acestei serii este acela ca ii ajuta pe copiii dumneavoastra sa-si dezvolte abilitatile necesare scrisului, precum si sa isi imbunatateasca considerabil coordonarile motrice. Inovatia si avantajul minunatelor carti sunt concretizate in proprietatea lor de a fi refolosibile: tot ce trebuie sa faceti este sa stergeti conturul deja desenat, iar cartea va fi pregatita pentru o noua aventura.

Seria de carti interactive "Confectioneaza-ti jucarii!" - noua si inedita abordare a Editurii Aramis - propune copiilor dumneavoastra o excelenta modalitate de petrecere a timpului liber, solicitandu-le atat creativitatea, cat si dexteritatea, prin implicarea in confectionarea de jucarii.

Dintre ultimele lecturi face parte şi Aventurile lui Habarnam, o carte care ne-a distrat pe toţi, inclusiv pe mamaie (avea program de lectură în fiecare seară!).

Si pentru că îi citisem Măriuţei cartea lui Sadoveanu (cu mici adaptări pentru vârsta ei) ne-am uitat şi la filmul Dumbrava minunată.

Desertul piticilor

2011-01-26T23:30:00.000-08:00

Nimic mai simplu: fulgi de ovăz înmuiaţi în ceai călduţ (prefer pe cel de măceşe), banană, afine (noi mai avem congelate) şi miere (dacă vreţi mai dulce). Se zdrobesc toate cu blenderul şi rezultă o cremă mai mult sau mai puţin consistentă (în funcţie de cantitatea de lichid), dar absolut delicioasă şi evident, hrănitoare.
E potrivită pentru orice vârstă, Nectaria (8 luni) o primeşte însă fără miere. Iar numele i l-am dat pentru a o cuceri pe Măriuţa.:)

Să desenăm!

2011-01-25T08:51:00.000-08:00

Azi ne-am îndeletnicit cu pictura. Din păcate n-am cu ce face poze să vă arăt capodoperele, dar pot sa vă dau link-ul blogului care ne-a inspirat.

blogul care ne-a stimulat dorinţele creatoare

Vă place valsul?

2011-01-24T01:17:00.000-08:00

Am valsat (după puţina pricepere!) cu Măriuţa, iar mamaie şi tati cu Nectaria cântând Barca pe valuri şi fragmente din valsuri de Strauss. Ne-am distrat văzându-le cum râdeau în hohote şi ne-am bucurat mult de cele câteva clipe de bucurie copilărească pură... Ce frumoasă era întâlnirea "perechilor"!

Marele avantaj: destinde nervii încordaţi şi curmă luptele pentru putere dintre copii şi părinţi !

Ce ne spun copiii noştri despre ei înşişi ?

2011-01-06T06:32:00.000-08:00

La mulţi ani plini de dragoste adevărată şi înţelepciune!
V-am urat ce îmi doresc eu însămi, pentru că devin din ce în ce mai conştientă că sunt departe de dragostea adevărată (inclusiv faţa de copiii mei), iar la capitolul înţelepciune... altfel spus "la pieptul mamei" lucrurile o mai iau razna, iar mama îşi mai pierde răbdarea şi face şi lucruri care numai dragoste nu exprimă...Am constatat că li se întâmplă şi altora, dar asta nu îmi scuză purtarea, prin urmare, după multe zile şi nopţi de cugetare mi-am scris pe foaie (albastru pe alb!) ce să fac şi cum să fac. Sunt cam uitucă de felul meu şi "scripta manent", carevasăzică nu voi avea nicio scăpare când vocea mea se va ridica la înălţimi de soprană supărată revărsându-şi disperarea pe micuţa (nu tocmai nevinovata) Măriuţa.

Planul e simplu: cât mai multă rugăciune, citirea zilnică Bibliei cu creionul în mână, reguli puţine dar clare şi respectate CONSTANT, acordarea unei atenţii sporite jocurilor/felului de a se juca şi tovarăşilor de joacă, o cât mai bună organizare a timpului petrecut împreună şi a activităţilor noastre şi analizarea mai serioasă a situaţiei înainte de a rosti cuvântul NU. E simplu când îl citesc, dar nu la fel e când trebuie să îl aplic. Însă îndrăznesc pentru că ştiu că nu voi lupta cu mine însămi de una singură şi mai ştiu că nu există nicio altă cale.

Observarea copilului nu e o idee nouă şi sunt convinsă că se va dovedi benefică în timp. Tim Seldin o menţionează în cartea sa How to Raise an Amazing Child şi descrie "procedura".
"Aşezaţi-vă confortabil în apropierea copilului şi urmăriţi cu atenţie ce fac el şi ceilalţi copii cu care se joacă. Notaţi într-un carnet aceste observaţii făcute regulat şi încercaţi să interpretaţi semnificaţia comportamentului, să descoperiţi dacă există un anume model (pattern) de-a lungul timpului, să vedeţi ce preferinţe are (pentru jucării sau camere)." Ideea de bază e că observarea propriu-zisă nu se face printre multe alte treburi, ci are nevoie de un timp special, chiar dacă mai redus, în care să studiem odrasla cu multă atenţie.
De-a lungul timpului vom deveni conştienţi de direcţia înspre care evoluează copilul, de apariţia unor noi puncte de interes (ex. viaţa păsărilor sau din ce sunt compuse rachetele!) şi ne vom putea adapta mult mai repede noilor nevoi sau putem corecta mult mai repede păreri/comportamente greşite.
Sunt sigură că descoperirile vor fi fascinante, iar relaţia cu copilul nu are decât de câştigat !

La mulţi ani !

2010-12-24T07:16:00.001-08:00

Noi schimbăm bolile (după varicelă Nectaria a făcut rubeolă şi acum o viroză pe care o avem toţi, de altfel) de aceea n-am mai deschis calculatorul de mai bine de o săptămână.
Vă doresc tuturor Sărbători cu multe bucurii dumnezeieşti şi cu multă dragoste!

Concurs cu premii în cărţi

2010-12-02T05:18:00.000-08:00

Când e vorba de astfel de premii, sigur mă înscriu! Editura Iona şi blogul Eugenia şi Alexandra ne ademenesc la lectură :) Două cărţi frumoase aşteaptă să fie citite de copiii noştri: Povestea Sfântului Ierarh N ectarie şi Cântarea lui Nicolae.
Parafrazându-l pe vânzătorul de zmeură de la mare (despre care am mai vorbit) aş spune : Nu daţi banii pe prostii, luaţi cărţi pentru copii !

Născuţi la comandă

2010-11-29T05:21:00.000-08:00

Zilele acestea am urmărit (pe apucate) două filme: unul artistic, unul documentar, care au un punct comun. Acest punct comun e una din marile mele slăbiciuni, pentru că îl reprezintă copiii. Copiii născuţi şi nenăscuţi.
Mă întreb ce aş fi ştiut dacă trăiam mai mult în perioada comunistă (eram doar în clasa a IV-a când a căzut regimul Ceauşescu), dar astăzi ştiu cu certitudine că a lua locul lui Dumnezeu şi a decide când să se nască şi când să nu se nască cineva este o catastrofă. Soluţia mi se pare atât de simplă şi nu aparţine niciunei extreme: nici celei române care obliga femeia să nască, nici celei chineze care obligă femeia să avorteze.

"Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte"
Mă opresc. Am prea multe în suflet şi risc să stârnesc tulburări pe care nu le doresc şi care nu sunt de folos. Abia le pot purta pe ale mele iar capul îmi e plin de prea multe gânduri neliniştitoare.

Filmul documentar "Născuţi la comandă"

Filmul artistic regizat de Cristian Mungiu "4 luni 3 săptămâni şi 2 zile"

6 luni sau despre începutul diversificării

2010-11-26T05:11:00.000-08:00

Anunţăm oficial că am început diversificarea.
Am împlinit cele 6 luni necesare sugarilor alăptaţi şi iată-ne (când am ajuns oare şi aici???) savurând măr ras cu banană oferite de mănuţa nerăbdătoarei surioare. De data aceasta avem o linguriţă şi un castron de lemn, aşa că suntem mai aproape de natură, dar am sacrificat culorile vesele ale castroanelor şi tacâmurilor din plastic.
Chiuim şi scoatem tot felul de sunete la vederea castronelului (şi nu numai), dar surpriza cea mai mare e că putem ronţăi din banană singure, evident cu ceva moscoleală pe faţă şi haine! Bucăţi mari de măr, gutuie, cartof fiert în coajă, morcov crud au prezentat interes şi probabil au mai calmat durerea gingiilor.
Ceea ce vreau să subliniez e că bebeluşii ar trebui încurajaţi să experimenteze hrana adevărată, să fie lăsaţi să deţină (sub supraveghere strictă!) puţin control asupra unui proces atât de important cum e hrănirea. Cred că efortul de a curăţa câteva pete va fi răsplătit, ulterior, de un apetit şi o curiozitate sănătoase şi poate că o astfel de atitudine ar reduce accesele de "mofturoşenie" de mai târziu. Rămâne să vedem dacă supoziţia mea se va confirma... Nu am deocamdată decât experienţa cu Măriuţa (care o confirmă) şi un început de experiment (cu Nectaria).
De aici mă voi inspira deseori şi din cartea Copilul vegetarian a Elenei Pridie.

Activităţi pentru copiii din Cluj

2010-11-25T04:52:00.000-08:00

Unde ne-am dori să mergem după ce scăpăm de varicelă (amândouă fetele au primit acest cadou de la tati !):

1. secţia pentru copii a Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga"; mai aproape de noi e filiala din Mănăştur (cred că Măriuţa ar fi încântată de ludotecă)

2. atelierul de creativitate Alungă plictiseala

3. muzeul zoologic

4. clubul Kids' din Floreşti

Voi ce propuneri aveţi ?

Imagine

Hrana gravidei

2010-10-29T05:24:00.000-07:00

Am găsit acest articol tradus şi regret că nu l-am găsit mai devreme :). Am selectat un fragment din el, dar cred că merită să îl citiţi integral. Autoarea este Dorothy Shepherd, medic britanic care practica homeopatia.

Cea mai bună dietă pe timpul sarcinii este o dietă strictă lacto-fructo-vegetariană începând cel puţin de la trei luni încolo (sublinierea îmi aparţine). Dacă mama nu poate fără mâncăruri cu carne, poate fi permis peştele de două sau trei ori pe săptămână până la şase luni; în general este mai bine să se abţină de la peşte, carne sau păsări de orice fel.

Răsplata este mare ; mama se simte bine; nu vor fi probleme în timpul naşterii; nu vor fi necesare instrumente; naşterea va fi uşoară şi va dura puţin ; copilul va fi mic, slab şi rezistent; capul lui este moale şi uşor adaptabil la canalul natal şi invariabil el este un copil sănătos. Acest lucru s-a dovedit o realitate, spre satisfacţia scriitoarei, de-a lungul unei perioade de douăzeci de ani; şaptesprezece ani în practica medicinii generale şi mulţi ani ca şi Coordonator Medical al unei Clinici Pre-Natale - cu condiţia ca mama să urmeze instrucţiunile care i s-au dat.

Este dificil, bineînţeles, să convingi mama obişnuită, din clasa muncitoare, că nu e necesară carnea şi că ea nu se va simţi slăbită dacă nu o va mai mânca; prin urmare, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu părinţii cu judecată, din clasa de mijloc, care au înţeles motivele şi au urmat instrucţiunile cu sfinţenie.

Pentru a preciza, pe scurt, dieta ar trebui să constea din : pâine integrală, budincă de ovăz fiert în lapte, ouă cu moderaţie - nu mai mult de unul pe zi - şi cel puţin o cană de lapte pe zi. Orice fel de vegetale, gătite în mod tradiţional sau la aburi ; salate crude - cel puţin una zilnic. Chiar şi în Anglia, salatele se pot obţine tot anul, şi la un cost rezonabil, dacă vă mulţumiţi cu creson, ţelină sau roşii, păstârnac, morcovi tocaţi şi raşi, napi, varză , germeni de grâu şi conopidă pe timpul iernii. Fructe există o varietate : mere, portocale, grapefruit, lămâi, prune, curmale, smochine ; toate fructele moi, în anotimpul lor, cât de multe pot fi mâncate ; nuci, dacă sunt bine mestecate sau măcinate într-o râşniţă de nuci. Pentru cereale, tapioca, orez brun, mei etc., şi folosiţi zahăr de Barbados, nu zahăr alb prelucrat. În sfârşit includeţi macaroane din făină integrală, brânză - de preferat brânzeturi cremă proaspete - şi aveţi o dietă variată şi interesantă care este uşor digestibilă. Bineînţeles nu trebuie folosite supe de carne ; numai extrase vegetale similare şi condimente, pentru a da gust.

Această dietă a fost încercată efectiv chiar şi în cazul femeilor în jurul vârstei de patruzeci de ani şi restricţiile au fost uşoare şi nu au cauzat anxietate.

Nu ar trebui să se consume cafea şi nici stimulanţi, ceai numai în strictă moderaţie şi nici alte lichide exceptând apă, lapte, lapte de orez şi sucuri de fructe.

Homeopatia ar trebui să fie singurul tratament medical. După cum am spus înainte - sănătatea unei mame însărcinate poate beneficia minunat în acest timp şi dacă o femeie se simte bine pe timpul sarcinii, preceptul remediilor simple şi al trăirii simple vor fi fost înţelese şi vor fi avut repercursiunile lor favorabile în ridicarea standardului sănătăţii generale în comunitate.

Continuarea aici

La luptă cu sinuzita !

2010-10-21T05:44:00.000-07:00

Se pare că mi-am biruit duşmanul din nou! Acum 2 ani l-am biruit cu un antibiotic foarte puternic prescris de ORL-ist, anul acesta cu arme naturale!!!

spălături nazale cu apă+ sare de mare netratată, de câteva ori pe zi
ulei esenţial de eucalipt, tea tree, pin, levănţică luate cu miere de 3, 4 ori pe zi
ulei esenţial de eucalipt, tea tree, pin, levănţică amestecat cu ulei de floarea-soarelui masat pe frunte şi rădăcina nasului
bitter suedez (românesc) intern
comprese cu bitter suedez pe frunte, apoi înfăşurat capul cu un fular mai gros
inhalaţii cu oţet de mere şi uleiuri esenţiale (chiar şi de scorţişoară!)
propolis brut mestecat sau tinctură 2 pic/kgcorp
ceaiuri calde cu miere
1 pastilă paracetamol sinus
usturoi şi ceapă consumate din abundenţă

Nădăjduiesc ca în curând durerea de cap sa rămână o vagă amintire...

Cântec de neuitat

2010-10-20T06:11:00.000-07:00

Unul din cântecele cu adevărat româneşti pe care îmi doresc să le "întipăresc" în sufletul copiilor noştri.

Plante folositoare mămicii "alăptătoare"

2010-10-18T04:27:00.000-07:00

Acum 4, 5 ani căutam înfrigurată soluţia minune care să mă facă să produc râuri de lapte pentru Măriuţa. Am luat şi Galactogil, deloc ieftin (într-o perioadă l-am obţinut cu mari eforturi din Franţa, datorită naşei noastre), am citit tot ce am găsit disponibil, însă concluzia la care am ajuns după multe căutări a fost că încrederea în reuşită şi liniştea sufletească (dată de încrederea în Dumnezeu) sunt soluţia mult visată.
Cu Nectaria totul a decurs simplu şi firesc, astfel încât, mulţumesc Domnului, consum ceaiuri doar de plăcere. Iar ea, la fel ca şi Măriuţa, are acces la "restaurant" nelimitat :)...
Iată câteva plante pe care Domnul ni le-a dăruit cu generozitate pentru a ne ajuta în caz de nevoie. Sunt convinsă că lista e incompletă. Orice contribuţie e binevenită!

Anason

Busuioc

Urzica

Chimen

Fenicul

Mărar

Morcov

Spirulina

Shatavari

Schinduf

Ce-am mai făcut în ultima vreme

2010-10-17T00:22:00.000-07:00

Din agenda noastră încărcată :) vă prezentăm câteva activităţi recente (printre aspirat năsucuri, dat medicamente, frecţii, schimbat scutece etc. etc. etc.):

plimbare la pădure, cules de mentă sălbatică pentru săculeţ parfumat şi întâlnire cu oile

citit cărţi de la British Council

efectuat diverse exerciţii premergătoare scrisului (luate de pe Internet, din păcate nu mai ştiu ce site, dar puteţi căuta pre-writing activities pe Google)

şi... răsucit pe burtă de pe spate, un deliciu pentru privitori (exerciţiu ce consumă multă energie, din câte am văzut, şi multă voinţă!).

Legumă mănânci, legumă eşti !

2010-10-13T05:59:00.000-07:00

Acesta e răspunsul dat de socrul meu, când am încercat timid să explic de ce nu mai vreau să consumăm carne. Acest răspuns e sinteza perfectă a tuturor celorlalte replici venite din "mediul înconjurător". Eu însă am văzut altceva din proprie experienţă (adică pe parcursul ultimei luni în care n-am mâncat carne, iar lapte şi ouă foarte puţin). Deşi am răcit rău (de 3 ani incoace, in fiecare toamna prind cate o viroză urâtă, ceea ce mă face să cred că nu lipsa cărnii e problema...) combinaţia de produse apicole şi cătină m-a ajutat să mă ţin pe picioare, în condiţii de oboseală mare. Fructele, seminţele, legumele proaspete m-au făcut să mă simt bine şi am putut mânca pe săturate (!) fără să mă tem de rotunjimi :)
Există două cărţi care m-au determinat să reduc, pentru întreaga familie, aproape de 0 consumul de proteine animale (deşi îmi place fripturica, ouăle sunt o mare slăbiciune, iar laptele era nelipsit din casa noastră!).

Studiul China este prima din ele, pe care am citit-o pe nerăsuflate înainte de a pleca la mare. Esenţa cărţii a fost surprinsă foarte bine de dna. dr. Soescu şi, cu permisiunea dumneai, voi posta aici recenzia cărţii.

De aproape o luna, citesc si recitesc o minunata carte despre nutritie care se numeste Studiul China, scrisa de dr. T. Colin Campbell. Cartea descrie cel mai complet studiu asupra nutritiei efectuat în ultimii 50 ani de un cercetator american independent. Iar rezultatele acestui studiu sunt uimitoare si îngrijoratoare. Alimentele devin corpul nostru. Suntem construiti din materia prima pe care o îngurgitam. Celulele noastre se refac în permanenta, astfel ca la fiecare 7 ani, corpul nostru se reînnoieste complet. Calitatea hranei noastre se regaseste în starea noastra de sanatate. Ca medic, nu ma pot opri sa nu ma îngrijoreze calitatea din ce în ce mai proasta a sanatatii oamenilor. Copii bolnaviciosi, tineri deja obositi si astenici, adulti cu multe boli cronice si batrâni aproape invalidati de suferintele lor. Si consum din ce în ce mai crescut de medicamente si servicii de sanatate. Oamenii petrec mai mult timp la cozi la cabinetele medicale si la farmacii, decât la un spectacol sau o plimbare în parc. Viata citadina a devenit o povara dificil de purtat de oameni, iar multi accepta cu stoicism suferinta ca fiind normalitate. Dar daca nu este asa? Daca exista posibilitatea de a schimba aceasta stare de lucruri, facând doar o schimbare în modul în care ne alimentam? Din Studiul China, aflam cu certitudine statistica ca alimentatia este cea care favorizeaza aparitia unor boli severe precum cancerele, diabetul, obezitatea, bolile de inima si bolile auto-imune. De aici aflam cum excesul de alimente animale provoaca tulburari metabolice importante, atât la copii cât si la adulti. Daca doriti mai multe informatii, cititi provocatoarea carte Studiul China. Cu siguranta ca nu veti mai privi la fel farfuria cu mâncare.

Vreau sa trec în revista aici, pe scurt cele opt principii alimentare care va vor ajuta sa schimbati ceva în modul în care considerati alimentatia.

Principiul nr. 1 – Nutritia reprezinta actiunea combinata a nenumarate substante din alimente. Întregul înseamna mai mult decât suma tuturor partilor. Nu are sens sa consumati numai proteine, sau acizi grasi omega 3 sau mai putine lipide. Fiecare în parte nu influenteaza prea mult starea generala a corpului. Totalitatea alimentelor consumate este importanta.

Principiul nr. 2 – Vitaminele nu constituie un panaceu pentru o sanatate buna. A aparut o industrie imensa de suplimente alimentare si mai ales vitaminice. Alimentele de buna calitate, cultivate pe un sol bun si preparate asa cum trebuie au destule vitamine pentru organism. Multe din suplimente pot duce la intoxicatii cu vitamine. Da, sigur ca exista si intoxicatie cu vitamina A sau D, cu rezultate chiar foarte urâte!

Principiul nr. 3 – Nu exista de fapt nici un nutrient în alimentele de origine animala care sa nu fie mai bine furnizat de catre plante. Alimentele animale au prea mult colesterol si grasimi. Iar nevoia noastra zilnica de proteine este atât de mica, încât poate fi furnizata de 3-4 linguri de fasole.

Principiul nr. 4 – Numai genele nu determina aparitia bolii. Genele functioneaza numai daca sunt activate sau exprimate, iar nutritia joaca un rol critic în a determina care gene, bune sau rele, vor fi exprimate. Unele gene ramân toata viata inactive, iar altele se exprima sub forma bolilor, ca urmare a doi factori importanti: mediul si alimentatia.

Principiul nr. 5 – Nutritia poate controla în mod substantial efectele adverse ale substantelor chimice vatamatoare pentru sanatate. Alimentatia este cea care determina în principal daca boala îsi produce efectele rele sau nu.

Principiul nr. 6 – Aceeasi nutritie care previne boala în stadiile ei timpurii (dinainte de diagnosticare) poate de asemenea sa stopeze sau sa regreseze boala în stadiile ei mai târzii (dupa diagnosticare). Bolile cronice necesita multi ani ca sa se dezvolte. Este în general acceptat faptul ca un cancer de sân se poate initia dupa adolescenta, dar nu devine detectabil decât dupa menopauza. Spre norocul tuturor oamenilor, aceeasi alimentatie buna produce efecte maxime asupra sanatatii în orice stadiu al bolii. O dieta complet vegetariana cu alimente integrale face sa regreseze boala de inima avansata, îi ajuta pe obezi sa piarda în greutate si îi ajuta pe diabetici sa scape de medicamente si sa revina la o viata cvasi normala, viata dinainte de a avea diabet.

Principiul nr. 7 – Alimentatia care este cu adevarat benefica pentru o anumita boala cronica va fi în folosul sanatatii si în ceea ce priveste ale boli, la modul general. Majoritatea bolilor au multe lucruri în comun. Alimentatia benefica într-o directie va produce sanatate si va preveni boala, aproape indiferent care ar fi ea.

Principul nr. 8 – Alimentatia potrivita produce sanatate în toate domeniile existentei noastre. Toate sunt în legatura unele cu altele. Alimentatia si nutritia sunt de importanta principala pentru sanatatea noastra. Procesul de a mânca reprezinta cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea noastra; este un proces în cadrul caruia ceea ce mâncam devine parte din trupul nostru. Si alte experiente sunt importante, cum ar fi activitatea fizica, sanatatea emotionala si mintala si sanatatea mediului nostru. Conceptul holistic de sanatate încorporeaza toate aceste aspecte. Oamenii au mai multa energie când manânca bine. Aceasta sinergie dintre nutritie si activitatea fizica este extrem de importanta si este dovada ca aceste doua aspecte ale vietii nu sunt izolate unul de celalalt. Combinarea alimentatiei corespunzatoare cu exercitiul fizic ofera mai multa sanatate persoanei în cauza decât suma fiecarei parti luate individual.

A doua carte este Copilul vegetarian, scrisă de Elena Pridie, carte din care m-am inspirat deja în pregătirea unor reţete simple, dar foarte gustoase. Concluzia la care am ajuns este că dacă vrem. cu adevărat, se pot găsi n posibilităţi de hrană, hrană care să fie cu adevărat folositoare trupului nostru.

P.S. Cunosc două familii de vegetarieni: nici ei, nici copiii lor nu par a fi legume...
Sursa imagine

101 de lucruri de facut cu copiii

2010-10-08T10:53:00.000-07:00

Nu am cand sa traduc cele 101 de lucruri, insa sunt convinsa ca multe din lucrurile scrise acolo le-ati facut deja.
Nadajduiesc sa va fie de folos link-ul.

101 de lucruri pe care le pot face parintii ca sa isi ajute copiii

Toamna se numara...virozele!

2010-10-05T07:28:00.000-07:00

Inca traim :), dar chinuit. Suntem toti raciti de la inceputul lui septembrie. Pe rand, de nu stiu cate ori, am luat unul de la altul viroza dupa viroza (eu am ajuns la pneumonie si inevitabilul antibiotic (: ), asa ca n-am timp nici sa respir, daramite sa scriu pe blog...
Avem un dulap plin de ceaiuri si tot prepar leacuri naturiste... asta ca sa nu spun ca Nectaria a inceput diversificarea cu mucilagiu de orez (pentru diaree) si sirop de ceapa si ridiche neagra (cu miere)!!!
Remedii homeopate, propolis+polen=laptisor de matca+miere, urmeaza catina, uleiuri volatile si rabdare, rabdare, rabdare.

Ma gandesc ca Dumnezeu ne iubeste mult de ne cearta astfel !:)

Jocuri simple pentru preşcolari

2010-09-17T05:11:00.000-07:00

Deşi suntem răciţi cu toţii (tuşim de zor, iar celor mai mici dintre noi le curge şi nasul) asta nu ne împiedică să ne bucurăm de zilele călduroase de septembrie. Am ieşit la pădure cu fetele în ultimele 3 zile, am cules sulfină, am admirat pădurea şi am vorbit despre schimbările produse de venirea toamnei.

Am găsit aici nişte idei simple, deloc costisitoare, care îi pot distra pe cei mici într-un mod util.

Jocul cu cârligele de rufe: adunaţi mai multe cârlige şi borcane de diferite mărimi (important e ca gura lor să aibă dimensiuni variate). Copiii stau lângă borcan şi lasă să cadă cârligele în borcan; pentru cei mai mici se începe cu borcane cu gura largă.
Jocul cu bean bags (săculeţi umpluţi cu fasole boabe): săculeţii pot fi aruncaţi într-un coş de rufe gol, într-o cutie sau chiar în coşul de gunoi.
Bowling: copiii "dărâmă" sticlele de plastic aşezate în faţa lor
Micii artişti: lăsaţi-i să vă uimească cu creaţiile realizate din frunze viu colorate (se vor găsi din plin daca a venit toamna...), lipici, sclipici, hârtie, fire de aţă etc.
Ghici ce e ? puneţi într-o pungă maro de hârtie diverse obiecte din casă, copii vor ghici după sunet sau formă ce obiect au luat din pungă.
Îngheţul (varianta românească se numeşte statuile): dansaţi cu copilul (copiii) pe cântecul lor preferat, cînd s-a oprit muzica, gata şi dansul! (Copiii de la şcoală m-au învăţat statuile, se distrau mult când opream casetofonul şi "înţepeneau" în diverse ipostaze!). Jocul e grozav şi pentru strânsul jucăriilor.
Când mă fac mare... uniţi spătarele câtorva scaune pentru a improviza un cort, o casă etc.. Puteţi folosi şi alte obiecte din casă, dar mai ales nu uitaţi să vă jucaţi şi voi, nu doar să priviţi...

Zmeurica la pahare, face bine la bronzare !

2010-09-11T08:36:00.000-07:00

Iata "refrenul" care imi va aminti de zilele petrecute pe plaja din Venus, la sfarsitul acestei veri. Nu conteaza ca zmeurica in cauza era 5 lei paharul, doar am dat 5 lei pe un balon in forma de Tweety, caci ne-a pacalit un clown vorbaret si insistent... Nu conteaza nici mucurile de tigari care ornau gratios plaja, nici pungile sau cutiile aruncate pe plaja sau in apa, nici macar faptul ca am dormit pe niste saltele antice (a se citi saltele tip copaie, in care vii unul peste altul) din hotelul FLORICA de 2 stele (probabil i-a zburat vantul o stea) pe care nu-l recomand nici neprietenilor, sau faptul ca stateam mai mult cu usa inchisa la camera sa nu intre fumul de tigara de la vecini... Si nu vad niciun motiv sa imi amintesc de fetele iritate ale celor care serveau la autoserviri, sau ale multora dintre vanzatori sau de intarzierile deja obisnuite ale trenurilor noastre (2 ore la dus, 4 ore la intoarcere!).
Imi voi aminti cu drag de balacelile cu Mariuta (intr-o singura zi am reusit sa inot singura vreo 20 de minute!), de serile cu luna plina cand nu ne mai dezlipeam de pe plaja, de zambetele adresate Nectariei (care a suportat cu bine totul), de prima ei intalnire cu marea si de faptul ca am reusit, slava Domnului (!), sa plecam undeva toti 4 si sa adaugam amintiri in "cufarul" familiei.
In plus, am cunoscut noi oameni si asta e o experienta ce te imbogateste...

Experimente ştiinţifice pentru copii !!!

2010-09-05T08:11:00.000-07:00

Am cumpărat această carte din Mangalia, evident pentru cele două mici "eleve" ale mele (ştiu că una e încă prea mică!). Cred şi fizica şi chimia pot fi învăţate cât mai plăcut!!!

365 de super experimente stiintifice este o carte distractiva pentru toata lumea. De asemenea, ea poate trezi curiozitatea stiintifică a copiilor.

Experimentele sunt deosebit de interesante si usor de realizat, cu materiale aflate la dispozitie în marea majoritate a cazurilor, chiar acasă.

Asemeni unui adevarat om de stiinta, vei invata prin experimente sa observi rezultatele uimitoare si, desi pe parcursul unui an poti face cate un experiment, cunostintele acumulate iti ajung pentru o viata intreaga.

Acum iti poti umple si mai mult timp liber cu activitati antrenante si distractive. Toate aceste experimente iti vor oferi surprize. Unele dintre ele te vor surprinde datorita desfasurarii lor, altele sunt surprinzatoare prin rezultatul lor.

Rezultat sondaj

2010-08-17T23:15:00.000-07:00

Nu am avut Internet o bucată de vreme, aşa că public de abia acum rezultatul sondajului adresat femeilor.

Din 185 de voturi, 129 de persoane (69%) sunt pentru naşterea acasă asistată de personal medical specializat, 30 (16% ) vor doar la spital, iar 26 (14%) se mai gândesc.
Vă mulţumesc mult pentru timpul acordat şi pentru bunăvoinţă.

Sondajul l-am creat în urma discuţiei cu doctoriţa care m-a asistat la naştere şi care nu crede în posibilitatea naşterii acasă în România. Ba mai mult, nu crede că ar exista doritoare, ceea ce eu i-am infirmat. Dovada stă chiar în acest mic sondaj născut din curiozitate.

Mă întreb ce rezultate aş obţine cu un sondaj mai complex, care să ajungă la un număr mult mai mare de femei şi care să fie publicat sau trimis maternităţilor spre analiză...

Cu drag, pentru Siluan

2010-08-05T07:38:00.000-07:00

Mihaela m-a înştiinţat că tatăl bebeluşului despre care am scris aici va fi invitat la emisiunea de la ora 8 a lui Dan Diaconescu. Se va organiza şi un teledon, aşa că avem o ocazie în plus să dăruim după puterile noastre.
Ar fi păcat să rămânem nepăsători...

Activităţi simple şi distractive pentru 4 ani

2010-08-05T02:09:00.000-07:00

Cusutul pe pânză de in

materiale: pânză, gherghef, ac bont, aţă colorată (noi folosim mouline)
modele: am pus-o pe Măriuţa să deseneze ceva pe pânză; ea a ales un copăcel; modelul este...postmodern judecând după formă şi culori, dar contează distracţia! Durează până învăţăm pe unde trebuie să intre acul, dar având în vedere că eu am fost catastrofă la lucru manual, mă bucur să văd că Măriuţa ştie mai mult acum decât ştiam eu la... 11-12 ani.
sursa de inspiraţie: minunata carte The Creative Family, autor Amanda Blake Soule

Cusutul pe şablon
Aici stăm muuuuuuuult mai bine! După cum se vede în imagini.
sursa de inspiraţie: excelenta carte Să coasem cu Aricel, editura Eikon

Ultima idee (fără poze!): desenul cu... cremă de ras
materiale: cremă de ras, carton/hârtie mai groasă, (apă), degeţele harnice, coloranţi alimentari sau acuarele/guaşe etc...
sursa de inspiraţie: unul din blogurile din blogroll
observaţii: e de preferat să desfăşuraţi activitatea afară, din motive lesne de înţeles!

Ce mult contează o viaţă !

2010-08-02T01:23:00.000-07:00

Fără Sfântul Siluan viaţa ar fi fost cu siguranţă mai săracă, iar cu bebe Siluan sănătos va fi cu siguranţă mai bogată. Să ne bucurăm şi noi de însănătoşirea lui şi să contribuim la ea!

http://bebesiluan.wordpress.com/2010/07/31/hello-world/

Au trecut 6 ani...

2010-08-01T08:03:00.000-07:00

31 iulie 2004

31 iulie 2010

Eucaliptul- "arborele febrei"

2010-07-25T23:18:00.000-07:00

Aşa este supranumit eucaliptul pentru virtutile sale antipiretice. Inspirată de cartea Alternative naturale la antibiotice, scrisă de Cristopher Vassey, am folosit uleiul de eucalipt pentru tratarea febrei Măriuţei. Cum n-a avut niciun alt simptom decât febra şi cum mă feresc cât pot de Nurofen&co., am hotărât să o tratez cât se poate de naturist :).
I-am pus comprese cu apă şi oţet pe picioare şi pe frunte şi i-am administrat uleiul de eucalipt intern (amestecat cu miere), dar şi extern (amestecat cu ulei de măsline şi ulei de levănţică) prin masaj şi inhalaţii (candelă) . Temperatura a scăzut, însă noaptea a crescut din nou, iar soţul meu mai sperios din fire :), i-a dat o porţie bună de Nurofen! A doua zi n-a mai avut nimic şi nici acum nu se plânge de nimic, dar încă aşteptăm căci nu ştim ce anume a provocat febra...
Toată casa mirosea frumos a eucalipt şi a levănţică!
În prospectul uleiurilor volatile de la Fares scrie că e interzisa folosirea lor de către gravide, mame ce alăptează şi copiilor sub un an. Eu le-am folosit în toate cele 3 situaţii şi n-am observat nicio reacţie neplăcută... Voi studia problema şi pe site-urile străine.

Mai multe date despre uleiul de eucalipt:

Eucaliptul are efect inviorator, de improspatare, foarte apreciat in cazuri de oboseala, scaderea puterii de concentrare, dureri de cap sau debilitate. Se foloseste in baie, sauna, candela, masaj.
Eucaliptul este eficient in toate tipurile de febra; el scade temperatura si in acelasi timp are un efect racoritor si de improspatare asupra corpului. Astfel, el se poate folosi pentru scaderea febrei in cazuri de dizenterie, difterie, pojar, malarie, febra tifoida. Se face baie, masaj usor, comprese pe frunte.
Actiunea sa antivirala se manifesta benefic in infectii respiratorii: raceala, gripa, sinuzita, pneumonie, bronsita. Uleiul de Eucalipt decongestioneaza caile respiratorii si fluidifica secretiile. Se foloseste in inhalatii, candela, masaj local.
Eucaliptul este un remediu important in tratarea artritei, mai ales cand simptomele sunt agravate de vreme rece. Se aplica comprese sau masaj pe tonele dureroase.
Acest ulei poate fi folosit in infectii genito-urinare ca: cistita (mai ales daca a aparut ca urmare a unei raceli), nefrita, leucoree, sub forma de masaj sau bai de sezut.
Uleiul de Eucalipt impiedica proliferarea infectiilor si de aceea se poate folosi in herpes, rani, ulceratii, dar si in intepaturi de insecte, sub forma de comprese.
Utilizat in candela, Eucalpitul este un excelent antiseptic pentru aerul din camera, fapt util persoanelor care sufera de o infectie contagioasa, sau se afla in convalescenta.

Moaşa, scurt film documentar

2010-07-21T23:29:00.000-07:00

O moaşă îşi face datoria în condiţii extreme: războiul dintre Israel şi Palestina în 1967...

Bebe sănătos=mamă sănătoasă

2010-07-20T01:27:00.000-07:00

Din produsele româneşti folosite în casa noastră recomandăm:

crema antiinflamatoare Conimed cu extract de răşină şi ulei de cătină produsă de ElzinPlant, pentru cicatrizarea epiziotomiei şi pentru orice înseamnă rană, inclusiv eritem fesier.

Produsul are un intens efect emolient, hidratant, protector, tonifiant, reconfortant, vitaminizant şi nu în ultimul rând curativ în afecţiuni cutanate printr-o puternică acţiune, antiinflamatoare, şi cicatrizantă. Produsul CONIMED CREMĂ este un produs natural, ce poate fi utilizat ca ADJUVANT în tratarea afecţiunilor reumatice, artritelor, arsurilor provocate de agenţi termici, chimici, radiaţii solare şi cobaltoterapie, deosebit de eficient contra acneei juvenile, a vergiturilor. Ameliorează de asemenea circulaţia periferică eliminând senzaţia de membre reci.

ulei de sunătoare de la Favisan folosit pentru masaj pe burtică în caz de colici, bun însă la multe altele ca depresie, arsuri, gastrită hiperacidă, ulcer gastric, hepatită, dischinezie biliară, chisturi de origine hormonală

ulei de tătăneasă, Favisan, adjuvant în ulcer varicos, procese inflamatorii, contuzii, rani, cancer de piele, dermatoze, iritatii dermice

ceai pentru sporirea lactaţiei produs de Fares, delicios şi eficient

Sunt mândră că în ţara mea găsesc asemenea bunătăţi !

Despre un copil îndărătnic

2010-07-14T02:07:00.000-07:00

Ieri am împlinit 30 de ani. Încă mi se pare incredibil... Mi-am dorit şi îmi doresc să capăt înţelepciune şi dragoste multă în următorii ani. Iată de ce am nevoie (printre altele) de înţelepciune: citatul de mai jos mi se potriveşte foarte bine!

"Îmi pare rău că micuţa e capricioasă, însă e prea devreme pentru a prevesti rele pornind de la acest fapt. poate că se va schimba pe neaşteptate... Să ştiţi că îndărătnicia vesteşte deseori o voinţă tare, iar asta nu-i o trăsătură rea. Trebuie să aveţi însă înţelepciunea de a înrâuri în aşa fel ca ea să nu bage de seamă că i se porunceşte şi să facă ce doriţi dvs. ca din proprie iniţiativă. Domnul să vă dăruiască pricepere." (Oare cum poţi face acest lucru???) "

De ce asemenea cruce, întrebaţi? Ca să vă smerească şi să alunge gândurile de trufie. Pe deasupra, ca să vă amintiţi mai des cât de îndărătnici suntem noi înaintea Domnului atunci când în locul voii Lui ne supunem propriilor pofte şi cât de neplăcut este acest lucru lui Dumnezeu."
din Mântuirea în viaţa de familie, Sfântul Teofan Zăvorâtul

Nectaria a devenit creştină !

2010-07-08T02:42:00.000-07:00

Sâmbătă, 3 iulie, s-a petrecut evenimentul mult aşteptat de noi, naşi , bunici, surori şi invitaţi dragi! Invitat de onoare a fost... Sfântul Nectarie, la ale cărui moaşte ne-am închinat cu toţii.Iar după botez şi masă, Nectaria dormit pe săturate în wrap-ul de la Diana!

La pieptul mamei

Rubeolă şi varicelă

2012 - Să punem început bun !

Recunoştinţa se învaţă !

Suflet de copil, cântec

Link-uri utile

Minunea Sfântului Nectarie pentru familia noastră

Urşi şi cărţi; lecturi frumoase pentru copii

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (III)

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (II)

Votează arborele anului, ai putea slava o pădure!

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii

Din nou despre înţărcare

Inamicul cu care ne luptăm: enteroviroza; NOUTĂŢI

Simpozionul " Familia si binele comun"

Activităţi simple, ieftine şi distractive

Parc zoo în Cluj !

Bucuriile şoarecelui de bibliotecă

Zilele porţilor deschise la Biblioteca Goga Cluj

Atenţie la viespi !

Supă de pui pentru sufletul mamei

Site-uri utile pentru activităţi cu copiii

Delicii de vară

Ce înseamnă să fii adevărat?

Bunătăţi de la albine pentru pui de gospodine :)

Să ne protejăm copiii pe Internet !

Sedusi Online

Sa ne protejam copiii!

LA MULŢI ANI !

O vorbă bună poate salva o viaţă !

Scrisoarea unei mame către copiii ei

Ne-am întors din vacanţa de la Slănic Moldova!

Cam ce mănâncă Nectaria la 1, 1 an?

Simplu, bun şi nou: cartoful dulce!

Slănic Moldova- cazare-ajutor!

Ce am învăţat în 4, 5 ani de alăptare

Link-uri utile

Cea mai eficientă metodă de educaţie

Cine ar trebui să evite folosirea telefonului mobil?

De ce mă minţi ? (I)

La cine merg darurile de 1 iunie ?

Ce facem cu copiii "necuminţi" ? sfat al părintelui Porfirie

Ce uneşte o familie?

Homeschooling în România, posibil după model ceh?

Recomandare emisiune despre sănătate pe timpul verii

Săptămâna bună se cunoaşte de luni dimineaţă!

Concurs de 1 iunie

Dar pentru copii cu ocazia zilei de 1 iunie

Vacanta la bunici

Alăptarea salvatoare

Păstura sau pâinea albinelor

Mini curs de otrăvire eficientă, editare

CONFERINŢA NAŢIONALĂ AFR, CLUJ

Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret

2 aprilie - Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret

Dialog între gemeni

Grâu încolţit şi polen crud

Copiii au nevoie şi de linişte...

Curăţenie sau alergii şi astm?!

Cum am scăpat de mucegai ?

Suc verde

Două activităţi simple şi utile

Conferinţă despre homeschooling în Cluj...

L de leucemie şi M de la Marian !

Numar de teledon ROMTELECOM

Joc de rol

Conversaţia cu bebeluşii

Obiecte noi în casa noastră

Poveste de iubire cu un copac

Cugetări ale copiiilor

Pedepsiţi cu recompense !

Măriuţa şi Înaltul Bartolomeu

Cărţi şi film pentru copii

Desertul piticilor

Să desenăm!

Vă place valsul?

Ce ne spun copiii noştri despre ei înşişi ?

La mulţi ani !

Concurs cu premii în cărţi

Născuţi la comandă