Născuţi la comandă
Zilele acestea am urmărit (pe apucate) două filme: unul artistic, unul documentar, care au un punct comun. Acest punct comun e una din marile mele slăbiciuni, pentru că îl reprezintă copiii. Copiii născuţi şi nenăscuţi.
Mă întreb ce aş fi ştiut dacă trăiam mai mult în perioada comunistă (eram doar în clasa a IV-a când a căzut regimul Ceauşescu), dar astăzi ştiu cu certitudine că a lua locul lui Dumnezeu şi a decide când să se nască şi când să nu se nască cineva este o catastrofă. Soluţia mi se pare atât de simplă şi nu aparţine niciunei extreme: nici celei române care obliga femeia să nască, nici celei chineze care obligă femeia să avorteze.
"Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte"
Mă opresc. Am prea multe în suflet şi risc să stârnesc tulburări pe care nu le doresc şi care nu sunt de folos. Abia le pot purta pe ale mele iar capul îmi e plin de prea multe gânduri neliniştitoare.
Filmul documentar "Născuţi la comandă"
Filmul artistic regizat de Cristian Mungiu "4 luni 3 săptămâni şi 2 zile"
Mă întreb ce aş fi ştiut dacă trăiam mai mult în perioada comunistă (eram doar în clasa a IV-a când a căzut regimul Ceauşescu), dar astăzi ştiu cu certitudine că a lua locul lui Dumnezeu şi a decide când să se nască şi când să nu se nască cineva este o catastrofă. Soluţia mi se pare atât de simplă şi nu aparţine niciunei extreme: nici celei române care obliga femeia să nască, nici celei chineze care obligă femeia să avorteze.
"Şi a privit Dumnezeu toate câte a făcut şi iată erau bune foarte"
Mă opresc. Am prea multe în suflet şi risc să stârnesc tulburări pe care nu le doresc şi care nu sunt de folos. Abia le pot purta pe ale mele iar capul îmi e plin de prea multe gânduri neliniştitoare.
Filmul documentar "Născuţi la comandă"
Filmul artistic regizat de Cristian Mungiu "4 luni 3 săptămâni şi 2 zile"