vineri, ianuarie 13, 2012

Rubeolă şi varicelă

Acestea sunt deocamdată bolile copilăriei pe care le-au cunoscut ambele noastre fete. Am hotărât să scriu despre ele în urma propunerii venite de la Qbebe, cu gândul că poate cuiva îi va fi folositoare experienţa noastră, aşa cum şi nouă ne-a folosit experienţa altor părinţi.

Măriuţa avea cam 1, 6 ani cred când a făcut cunoştinţă cu rubeola. Am ştiut că s-a îmbolnăvit imediat după erupţie, întrucât şi prietenii ei fuseseră atinşi de "nemilosul" virus. Nu-mi amintesc să fi avut probleme deosebite, nici măcar febră serioasă, doar erupţia cutanată şi o uşoară stare de disconfort. Tratamentul a constat în lapte de mami, hidratare corespunzătoare şi stat în casă câteva zile, apoi ieşit afară, dar nu în preajma altor copii. Nimic interesant!

Noiembrie 2010 soţiorul meu drag le-a dăruit câte un pui de varicelă ambelor odrasle, el fiind posesorul unei forme moderate de varicelă, dovadă a recunoştinţei copiilor de la şcoala unde lucrează. Manifestări la Măriuţa: pusee de febră peste 38.5 (precedau fiecare val de erupţie, au durat cam 3 zile), stare proastă, frisoane, bube pe tot corpul, inclusiv în gură, acele "bube" urâte, vezicule cu lichid transparent, care se usucă ulterior şi lasă urme dacă au fost rupte prin scărpinare. La Măriuţa bola şi-a arătat toţi colţii şi încă îmi amintesc cum se scărpina noaptea în somn ca să scape de chinuitoarea senzaţie de mâncărime... Tratamentul a constat în scăderea febrei prin comprese, hidratare, mixtură mentolată, Aciclovir (la recomandarea medicului, dar cred că total ineficient) şi Ketotifen (tot la indicaţia medicului). După vreo săptămână de chin majoritatea bubiţelor erau vindecate. Între timp am ieşit la aer, dar am evitat întâlnirea cu alţi oameni.
La vreo 2 săptămâni de la declanşarea bolii la Măriuţa, au apărut primele bubiţe la Nectaria, în număr de 3. Şi singurele. Asta a fost tot. N-am fi ştiut că a fost varicelă dacă nu era clar contextul. O singură veziculă avea acel lichid clar. Tratament: lapte de mami, ieşit la aer şi soare.

Revanşa şi-o va lua însă o lună mai târziu sora vitregă a varicelei, rubeola luată din oraş, căci altă explicaţie n-am găsit. A debutat cu febră puternică, peste 39,5 pe care cu greu am putut-o stăpâni prin împachetări şi o doză sau două de Nurofen şi stare generală proastă. Peste vreo două zile a apărut erupţia cutanată bogată(!) şi inflamarea ganglionilor cervicali (în spatele urechilor). Medicul pediatru a văzut-o târziu, când erupţia deja dispăruse şi a presupus din descrierea noastră că a fost vorba de rubeolă, probabil o formă mai agresivă. Tratamentul aplicat: Nurofen, lapte, lapte , lapte de mami şi hidratare. Evident, o vreme nu ne-am mai fâţâit în oraş!

Ce-aş face diferit? M-aş ruga mai mult, aş renunţa la Aciclovir, aş administra sucuri de fructe/ legume stoarse cu un storcător melcat (dacă l-aş avea !), suc de cătină şi măceşe, argint coloidal, uleiuri volatile (dacă pacienţii le-ar primi) şi/sau sirop Imunostimulent de la Dacia Plant.

Ne iertaţi, dar nu avem poze din etapa "buboasă" ! :)

marți, ianuarie 10, 2012

2012 - Să punem început bun !


LA MULŢI ANI !

Mă bucur că în sfârşit reuşesc să mă apropii de blog şi să aştern ceva din noianul de gânduri şi idei care roiesc în capul meu! Pentru că am găsit două urări frumoase, pe care ne străduim să le memorăm cu ajutorul încurajărilor Irinei, am bucuria de a le transmite tuturor celor care încă nu sunt prea dezamăgiţi de inconstanţa cu care reuşesc să scriu...

"Domnul să vă dea mai mult decât aveţi, vouă şi copiilor voştri !" (Psalmul 113)

şi

"Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, să vă păzească inimile şi cugetele întru Hristos Iisus." (Filipeni 4; 7)

A fost o vreme când căutam formule elevate, sofisticate, poate chiar poetice de a face diverse urări, însă pe măsură ce timpul a trecut, am simţit nevoia să le înlocuiesc cu ceva mai simplu, mai concentrat, dar mai bogat în semnificaţii. Până acum n-am găsit nimic care să corespundă mai bine cerinţelor mele decât Biblia, pe care mi-am propus s-o citesc cu sau fără soţ (în funcţie de timpul disponibil) mai serios şi în întregime.
Îmi amintesc că într-o carte scrisă de Sabina Wurmbrand, autoarea a constatat cât de folositoare i-au fost în temniţă, pasajele din Biblie învăţate în anii care au precedat viaţa din închisorile comuniste. La fel reiese din nenumăratele mărturii ale ortodocşilor care au supravieţuit torturilor şi ororilor crudului regim comunist.

Aşa că nu vă voi vorbi despre obiectivele pe care ni le-am stabilit în noul an, nici nu vă voi povesti despre cum am petrecut Crăciunul sau Anul Nou, nici despre câţi colindători am avut şi cât de frumos sau de grăbit au cântat, ci vă şi voi îndemna să nu trecem în 2012 cu ochii închişi pe lângă comorile ascunse în paginile acestei cărţi misterioase plină de viaţă şi de înţelepciune, care este Biblia.

Blog Archive