Calculatorul - belea sau binecuvântare?

Televizorul, calculatorul şi copilul

Rodica Nanu, Gina Palicari
medici pediatri consultanti UNICEF

In practica noastra curenta ne confruntam tot mai des cu patologia favorizata de vizionarea aparatelor electronice (de la cifoze accentuate pana la pseudoautism), precum si cu antrebari angrijorate ale parintilor. De aici a derivat necesitatea de a ne documenta si de a ne raspunde la o serie de antrebari.

Televizorul si calculatorul, an mod incontestabil, reprezinta un mare progres al omenirii: informare, instruire, educare, comunicare rapida, anlesnite prin aceste realizari ale tehnicii. Totusi, tinem sa ne alaturam celor care atrag atentia asupra unor consecin te nefavorabile ale folosirii acestui tip de vizionare. Deteriorarile starii de sanatate a copilului pot fi grave si pe termen lung, unele dintre ele cu un rasunet semnificativ asupra vietii sale de adult si chiar asupra generatiilor viitoare. Cu cat copilul este mai mic, cu atat repercusiunile excesului de vizionare sunt mai grave.

Efecte fiziopatologice...

In toata perioada de maturare a sistemului nervos central, diferite faze ale dezvoltarii se caracterizeaza printr-o sensibilitate deosebita a neuronilor fata de mediu, asa-numita "plasticitate electiva".

"¢ Consecintele asupra activitatii corticale si asupra vietii afective sunt de temut: tehnologia audio-video are multiple efecte negative asupra dezvoltarii si functionarii mintii umane. In fata ecranului, activitatea corticala este complet diferita de cea obisnuita. In cazul copiilor, mai ales al celor mici, influenta poate fi definitiva din punct de vedere al raspunsului creierului la provocarile lumii reale; se modifica modalitatea de procesare a informatiei. In timpul privirii ecranului, activitatea emisferei cerebrale stangi se reduce mult, legatura dintre emisfere prin corpul calos este aproape antrerupta, dezvoltarea si functionarea cortexului prefrontal este afectata.

"¢ Emisfera cerebrala stanga este zona importanta pentru gandirea constienta, analiza datelor receptionate, logica, decizie, ordonare, identificare. Emisfera dreapta trateaza datele primite an mod necritic, nu decodifica informatia, ci o ia ca atare, raspunsurile ramanand mai degraba emotionale decat logice. Activitatea emisferei stangi este inhibata an timpul vizionarii. Daca privirea ecranului intervine timpuriu si prelungit an viata copilului, emisfera stanga nu se dezvolta normal, ceea ce conduce la deficiente ale gandirii logice si analitice, ale vorbirii, ale construirii frazei, ale scrisului si cititului.

"¢ Neuropsihologii mai constata ca, an timpul vizionarii ecranului, comunicarea dintre cele doua emisfere prin corpul calos este mult diminuata, dupa unii, aproape antrerupta.

"¢ Cortexul prefrontal al deosebeste pe om de animal; aici este sediul proceselor mintale superioare, al atentiei, al motivatiei, al controlarii comportamentului si emotiilor. In cortexul prefrontal se desfasoara procesele de reflexie, de decizie, de sinteza antre gand, emotie, comportament. Consecintele tehnologiei audio-vizuale asupra cortexului prefrontal sunt serioase: scad capacitatea de concentrare a atentiei, memoria, motivatia; sunt favorizate comportamentele instinctive (bulimia, agresivitatea, pulsiunile sexuale).

"¢ Undele cerebrale asi scad frecventa pe masura ce televizorul/calculatorul sunt mai mult timp aprinse si privite: undele alfa si teta devin preponderente (studiu facut an Australia - Canberra de sotii Emery timp de 25 de ani). Cand omul se concentreaza vizual pe ceva sau observa ceva an mediul anconjurator, deci cand asi antreneaza atentia activa, frecventa undelor cerebrale creste, apar undele beta.

... si modificari ale comportamentului

Toate aceste urmari ale vizionarii exagerate conduc la modificari functionale, uneori chiar structurale ale creierului, posibil de transmis ca schimbari de comportament, poate si de abilitati mintale an generatiile urmatoare.

Cu ocazia consultatiilor de pediatrie constatam destul de frecvent, la copiii mici, dependenta de televizor, multi dintre ei fiind foarte greu de dezobisnuit de obiceiul de a privi, fara implicare, imagini colorate si spoturi luminoase stridente. Unii copii manifesta ticul apasarii an nestire pe telecomanda, evident fara a cauta ceva anume, pentru ca, oricum, cei mici nu anteleg nimic din ceea ce vad pe "micul ecran". Alti copii sunt conditionati de reclamele de la televizor, fenomen "speculat", an nestiinta lor, de unii parinti care astfel asi hranesc prin andopare pruncul cu apetit capricios, ignorand/uitand ca tocmai aceasta manevra induce inapetenta de durata, antarzieri de limbaj, scaderea creativitatii. Este remarcata nervozitatea copiilor care petrec mult timp an fata ecranelor puse la dispozitie de tehnologia audio-vizuala.

Din ce an ce mai des constatam comportament pseudoautist, greu de amendat si care impune o atenta si insistenta recuperare, cu schimbari de comportament ale familiei, uneori dificil de atins.

Efecte indirecte, dar tot nocive

Urmari nefavorabile ale vizionarii excesive decurg si din renuntarea la activitatile fizice, la sport, la jocuri sau alte actiuni creative desfasurate an aer liber.

Folosirea unei singure maini doar pentru manevrarea telecomenzii/mouse-ului se coreleaza cu scaderea creativitatii, a andemanarii, stiut fiind ca an dezvoltarea si mentinerea capacitatilor intelectuale un rol important al au manipularea materialelor, folosirea mainilor.

Copilul are nevoie sa experimenteze, sa atinga obiectele, sa lucreze cu mainile, nu sa priveasca toate acestea pe un monitor! Ocuparea dominanta a timpului liber al copilului cu o activitate de obicei solitara (internet, jocuri electronice, televizor) duce si la scaderea comunicarii cu familia, precum si a ocaziilor de amprietenire cu alti copii. Pentru o dezvoltare armonioasa, copilul are nevoie de interactiune cu cei din jur, cu copii, cu adulti, cu animale. In fata monitorului nu se poate anvata relationarea cu ceilalti, nici asteptarea randului, nici elementare bune maniere. Copilul ansingurat si anstrainat de familie devine mai vulnerabil an fata drogului, a atragerii sale an grupuri de delincventi etc. In plus, continutul multor programe tv, al jocurilor pe calculator conduce la agresivitate, violenta, diferite tulburari de comportament. Sunt de-a dreptul periculoase si imaginile dure, foarte violente, prezentate frecvent si rupte de contextul an care s-au petrecut evenimentele (de exemplu, distrugerea turnurilor gemene din SUA, tsunami etc.).

Sunt foarte frecvente viciile de postura (hipercifoze, scolioze), relativ usor de prevenit prin corectarea pozitiei, dar mai ales prin scurtarea vizionarii si intensificarea activitatilor fizice an aer liber. Anomaliile oculare (vicii de refractie, strabism) se agraveaza adesea. Modificari ale apetitului copilului, deseori an corelatie directa cu folosirea televizorului/calculatorului, se soldeaza cu variate manifestari ale malnutritiei (slabire excesiva, obezitate, anemie hipocroma).

Studii angrijoratoare asupra abuzului folosirii televizorului sau a calculatorului

Cercetatori suedezi au demonstrat, anca din anul 1984, ca adultii care stau aproximativ 4 ore pe zi an fata ecranului functional au o curba a adrenalinemiei inversa fata de cea normala, ca si cum organismul ancearca sa faca fata agresiunii imaginilor vazute, precum si iradierii cauzate de aparate. Cei mai expusi riscului sunt copiii fragili, mai ales cei care nu au repere an valori familiale autentice si care adopta modele promovate de numeroase emisiuni televizate, chiar (mai ales!) filme de desene animate.

Se adauga o serie de alte suferinte, dintre care mentionam cateva: a fost descris un sindrom datorat radiatiilor electromagnetice pulsante (REMP), cunoscute ca perturbante pentru echilibrul celulelor vii. Functionarea ecranelor catodice ale calculatorului, televizorului si jocurilor video se bazeaza pe acelasi principiu: un fascicul de electroni accelerati baleiaza suprafata fosforescenta a ecranului pe care deseneaza, punct cu punct, o imagine luminoasa. Nu ar fi nici o problema daca energia electronilor s-ar limita la formarea imaginii. De fapt, o parte din aceasta energie scapa sub forma unui camp de radiatii cu frecvente variate, mai ales joase si foarte joase (cunoscute, an general, sub acronimul englez VLF - very low frequency). Spotul de electroni care baleiaza ecranul creeaza radiatiile electromagnetice pulsate (REMP).

Efectele nocive ale REMP nu sunt cunoscute de parinti, adesea nici de personalul medical sau sunt ignorate. Este foarte util de stiut ca REMP ale tuburilor catodice pot traversa peretii, plumbul, corpul omenesc, filtrele obisnuite ale ecranelor. Ecranul catodic iradiaza o zona de 8 ori mai mare decat diagonala lui, mai ales pe volumul unui con de 110 grade an fata si an spatele aparatului. Astfel, un copil care merge la jocuri electronice este iradiat din cel putin doua directii. Mai mult, REMP persista de jur amprejurul aparatului ore an sir dupa stingerea, chiar debransarea lui.

In plus, dintr-un studiu polonez (1986) reiese ca femeile care lucreaza pe calculator au o rata a avorturilor spontane semnificativ mai mare decat a celor care nu sunt expuse ecranelor catodice. In acelasi timp, se pare ca expunerea la REMP este o cauza a alterarii spermatogenezei (experimental, la sobolani s-a ajuns la modificari neuro-endocrine importante si la sterilizarea masculilor). Toate acestea reprezinta un pericol pentru generatiile viitoare.

Totodata, se presupune ca "electrosmog"- ul, ceata electronica an care se traieste an prezent an multe zone, favorizeaza, poate chiar provoaca, o serie de boli grave, inclusiv cancere. Amintim Legea Bergonie si Tribondeau (1906): "Efectul radiatiilor ionizante asupra celulelor este cu atat mai mare cu cat ritmul lor mitotic este mai crescut, dezvoltarea cariochinetica mai lunga, morfologia si functiile lor nu sunt fixate definitiv". Or, maturarea tuturor aparatelor si sistemelor este maxima an primii ani de viata, mai ales an perioada de sugar. Scaderea nivelului REMP prin folosirea unor ecrane speciale protectoare este costisitoare, deci la andemana catorva familii.

Uzati, dar NU ABUZATI!

Consideram ca folosirea mijloacelor electronice de informare si de luare a contactului cu lumea este deosebit de importanta pentru un copil. Absenta acestei posibilitati conduce la sentimentul de inferioritate fata de colegi, constituind - an ultima instanta - un handicap. Dar sunt necesare precautii. Medicul practician are de transmis mesajul pentru parinti: cat timp, raportat la varsta copilului, este oportuna vizionarea, ce aparate sunt de preferat, cum trebuie stimulata activitatea fizica si cea de ambogatire intelectuala si afectiva.

Recomandari

"¢ Excluderea televizorului/calculatorului din viata copilului mai mic de 2 ani (recomandare a Academiei Americane de Pediatrie).

"¢ Protejarea ecranului televizorului/ calculatorului cu filtre speciale. Cand acest lucru nu este posibil, aparatele cu ecran catodic sa nu fie tinute an camera copiilor, nici macar an spatele peretelui langa care se afla un pat.

"¢ Instituirea unor reguli an folosirea televizorului/calculatorului de copil, programul fiind adaptat felului de a fi al copilului. Aceste reguli sa fie cunoscute, acceptate si respectate de toti adultii din casa (bunici, bona etc). In general, este de dorit limitarea vizionarii (televizor + video + calculator + DVD) la o ora pe zi an cazul copiilor de 2-7 ani, la 2 ore zilnic pentru copiii mai mari si adolescenti.

"¢ Alegerea cu atentie si discernamant a jocurilor si a programelor tv/calculator, evitandu-se violenta, precum si subcultura.

"¢ Favorizarea altor activitati: discutii cu familia si cu prietenii, desen, mesterit, jocuri de construit, gradinarit, mici munci casnice, tricotaj, jocuri afara, sport organizat sau nu, citirea unei carti an bratele mamei.

"¢ Folosirea - evident limitata si controlata - a unui calculator obisnuit, nu a unuia mic, asa-zis special pentru copii.

"¢ Informarea clara si instruirea copilului an ceea ce priveste pericolul reprezentat de pedofilii care intra online si speculeaza buna-credinta si inocenta.

Bibliografie

1. Cora - Calculatorul an viata unui copil - http://community.webshots. com/user/ceplaton.
2. Virgil Gheorghe - Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor an lumea de azi, Ed. Prodromos - Fundatia Traditia romaneasca, 2006.
3. Daniel Marcelli - Tratat de psihopatologia copilului, Ed. Fundatia Generatia, 2003.
4. Florina Opris - Bazele fizice ale imagisticii medicale, pg. 83-108, Ed. Printech Bucuresti, 2004.
5. S.E.I.C. sa, Geneva, Suisse - http://www.emf-bioshield.com/french/.

Articol preluat de aici.