Alegerea programei școlare când educăm copiii acasă (II)

Bine ne-am regăsit în spațiul virtual !

Iată și prezentarea celor mai cunoscute stiluri de a face homeschooling, după cum am promis. Aș vrea să subliniez câteva aspecte, pe care poate nu le-am accentuat suficient la conferință:

• suntem responsabili de educația copiilor noștri, indiferent ce variantă de școlarizare alegem (acasă sau în sistemul public)
• nu există o metodă perfectă, ci fiecare familie își va găsi drumul propriu după mai multe încercări și e foarte posibil ca de-a lungul mai multor ani să încerce diferite tipuri (tradițional, Charlotte Mason, unschooling...)
• părinții care au copilul în școlile de stat pot folosi cu succes o metodă sau alta, în timpul liber al copilului (amintindu-și totuși că e nevoie și de timp cu adevărat liber !)
• multe dintre metodele ce urmează a fi prezentate au elemente comune, se suprapun uneori (ex. Montessori și Waldorf)
• când începeți documentarea, citiți din perspectiva celor care au urmat cu succes o anume cale, nu porniți de la criticii metodei respective
• prezentarea de mai jos nu e exhaustivă, vă rămâne bucuria de a descoperi tot mai multe informații (vă ofer la sfârșitul postării câteva surse)

De aici pornim la drum. Dar încotro, pentru că  avem multe posibilități, toate atrăgătoare, ceea ce e o binecuvântare și o povară în același timp, nu ? Sigur știți cum e să ai prea multe opțiuni și să nu te poți hotărî.
Singurul sfat pe care îl am e să vă urmați intuiția...

 

METODA TRADIȚIONALĂ 

1. constă în folosirea materialelor binecunoscute: cărți și caiete de lucru
2. instructorul beneficiază de lecții gata planificate, într-o ordine prestabilită, ceea ce se poate dovedi avantajos din punct de vedere ale economiei de timp 
3. se bazează pe memorarea datelor și evaluarea cunoștințelor prin exerciții de tipul : întrebări-răspunsuri, completează spațiile libere, alege varianta corectă etc.

 
     EDUCAȚIA CLASICĂ

1. dezvoltă gândirea critică, oferă o cultură solidă
2. se bazează pe interesul copilului pentru un anume subiect, dar stimulează în același timp interesul pentru domenii necunoscute
3. este centrată pe limbaj (citit, ascultat, vorbit) care solicită intens creierul și nu pe imagine (video, TV de pildă), care îngăduie minții să recepteze pasiv informația (recomand călduros cartea dnului. Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane)
4. organizată pe baza conceptului de trivium, adică educație în trei etape:

• elementară, "gramaticală"- cum gramatica e esențială pentru limbaj, la fel e și această etapă a colectării, memorării informației pentru educația clasică; este specifică claselor primare când copiii iubesc asimilarea uneori "papagalicească" a datelor, stocarea denumirilor geografice, științifice, a clasificărilor, a operațiilor matematice
• logică - etapă specifică ciclului gimnazial, implică atât asimilarea informației cât și dezvoltarea gândirii critice; copilul începe să facă tot felul de conexiuni, să descopere relația dintre diverse date, este etapa în care expresia cheie e DE CE ?
• retorică - etapă specifică anilor de liceu, în care scopul principal este stăpânirea artei de a vorbi frumos; adolescentul se exprimă pe sine în raport cu tot ceea ce învață, descoperă (din orice domeniu), această exprimare a concepțiilor, a personalității proprii fiind caracterizată de eleganță, claritate, fluență, coerență

       5. firul călăuzitor e istoria al cărei studiu se reia de trei ori pe durata celor doisprezece ani de școală, astfel:

• Antichitatea - clasele I, V, IX
• Evul Mediu - Renașterea Timpurie - clasele II, VI, X
• Renașterea Târzie - Epoca Modernă - clasele III, VII, XI
• Epoca Modernă - perioada contemporană - clasele IV, VIII, XII

Studiul istoriei se îmbină armonios cu studiul altor domenii (arte, științe, muzică, literatură), iar legăturile între informații sunt făcute de elev, nu de un factor extern (ex. autorul unui manual).






CHARLOTTE  MASON (1842- 1923)

• educator britanic, scriitor prolific pe tema educației, rândurile sale sunt inspirate de bogata experiență în lucrul cu copiii
• metoda creată de ea oferă o programă școlară generoasă, copilul e privit ca un ansamblu, de aceea subiectele academice ocupă doar o parte din studiu, cealaltă urmărind însușirea de cunoștințe în domeniul muzicii, al artelor, al studiului naturii, al lucrului manual
• este o metodă ce poate fi preluată în întregime sau adaptată, combinată cu alte tipuri de educație, potrivită în orice timp sau zonă geografică
• Charlotte Mason definea educația ca fiind o:
• Atmosferă - se referă la mediul în care trăiește copilul, la influența pe care o exercită părinții
• Disciplină - se referă la formarea obiceiurilor bune care le vor folosi copiilor pe măsură ce cresc
• Viață - se referă la hrana spirituală a copiilor, la cărțile și gândurile vii pe care le oferim copiilor în locul unor date sau rezumate seci ale faptelor
•  rolul profesorului e acela de ghid, el pregătește festinul ideilor vii, apoi lasă copilul să formeze singur asocierile
• principiile esențiale în acest stil de educație sunt:
• lecții scurte - max. 20 de minute la început, apoi max. 40 de minute pentru a menține trează atenția
• obiceiurile bune - menținerea atenției alerte și îndeplinirea unei sarcini cât se poate de bine ("best effort")
• alternarea materiilor solicitante cu altele mai relaxante (ex. matematica e urmată de lucrul manual)
• metodele principale de lucru sunt cărțile vii, scrise într-un stil conversațional sau de o persoană pasionată de subiect, care fac apel la imaginație și la emoții, facilitând astfel asimilarea informației și narațiunea care presupune că elevul depune un efort important în redarea informației (el povestește tot ce-și amintește dintr-un text), dar mai mult decât atât, el exprimă mai mult sau mai puțin conștient, asocierile care se creează în mintea sa și opiniile proprii, adică iese la suprafață personalitatea copilului

Continuarea în episodul următor !
Puteți citi prima parte a prezentării aici.
Puteți asculta prezentarea acestor stiluri de educație din cadrul conferinței Educația acasă, din Cluj, 15 iunie 2013, aici.


Întrucât n-am salvat link-urile când trebuia, nu pot spune cu precizie de unde am preluat pozele; cel mai probabil de pe allposters.com. Data viitoare voi fi mai atentă.