Plimbare printr-o pădure de gânduri
august 20, 2014 |
5 Comments |
(Cu Emi în wrap)
Doamne, ce bine că ai creat greierii, cântă minunat! Ce răcoare plăcută! Se simte aerul curat pe măsură ce ne apropiem de pădure... Maica Domnului, alungă tu neliniștea! 15 august ziua când începe tristețea, simt deja toamna prin preajmă... Dormi Emi, închide-ți ochișorii vioi! Ce bine e să te plimbi prin iarbă, flori și greieri! Chiar ai îngădui Tu, Doamne, un război între Rusia și Ucraina și noi și SUA și mai știu eu cine?! Dar scutul acela anti-rachetă de care vorbeau azi la radio pentru ce mai e?! Uite ce liniște e în pădure, cum să dispară totul?! Emi respiră liniștit... somn ușor, să nu afli vreodată de răutatea lumii! Cine o fi chinuit-o pe copăcița, prietena noastră de atâția ani ? Cineva i-a jupuit o bucată bună de scoarță ca și copacilor din jur, de altfel. Ce bine e să te sprijini de un copac în întunericul pădurii! Ce repede coboară seara...Se aud niște clopote, talăngi de vaci? Parcă și cîini. Respiră adânc, alungă grijile! Maica Domnului, ce-o fi fost în inima ziaristului aceluia pe care l-au decapitat oamenii aceia cruzi? O fi având soție, copii? O mai fi văzut cerul? Doamne și nebunii aia care se tot omoară unii pe alții în Gaza... Dar Germania cu Franța care trimit arme kurzilor și Bulgaria care pune gard de sârmă ghimpată la granița cu Turcia, dar Ebola din Africa? Doamne, tu știi că sunt un om teribil de fricos, și apoi copiii... Respiră adânc! Păsările cântă încetișor cântece de leagăn pentru puii lor. Se apropie oile cu ciobanul, aha, nu erau vaci. Miroase a pădure. Oare cum e să trăiești în pădure, fără facilitățile orașului? Fără haine, cărți, miere, ciocolată, dușuri, așa ca refugiații... Noapte bună, pădure dragă! Ce fulgere frumoase se văd departe ! Trebuie să citesc neapărat cum se produc fulgerele. Da, mai sunt și melcii despre care trebuie să învăț și ochii lupilor căci îi datorez Nectariei câteva informații. Nu se poate, Doamne, au fost atâtea războaie și nenorociri , oamenii au mai învățat ceva din asta. Dar Andrei, copilul tăiat pe din două în biserica sfântului Gheorghe, fiindcă n-a vrut să renunțe la creștinism? Ce bine miroase vântul! A curat, neatins de murdăria acestei lumi. Ce repede a trecut vara! Va începe școala și n-am fost cu fetele la pădure încă, incredibil! Ce veseli sunt adolescenții ăștia și cum stau toți aplecați peste telefoanele mobile! Copii, copaci, norii pufoși, norii cenușii...
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor obosiți de mâhnire și de întristare...
Doamne, ce bine că ai creat greierii, cântă minunat! Ce răcoare plăcută! Se simte aerul curat pe măsură ce ne apropiem de pădure... Maica Domnului, alungă tu neliniștea! 15 august ziua când începe tristețea, simt deja toamna prin preajmă... Dormi Emi, închide-ți ochișorii vioi! Ce bine e să te plimbi prin iarbă, flori și greieri! Chiar ai îngădui Tu, Doamne, un război între Rusia și Ucraina și noi și SUA și mai știu eu cine?! Dar scutul acela anti-rachetă de care vorbeau azi la radio pentru ce mai e?! Uite ce liniște e în pădure, cum să dispară totul?! Emi respiră liniștit... somn ușor, să nu afli vreodată de răutatea lumii! Cine o fi chinuit-o pe copăcița, prietena noastră de atâția ani ? Cineva i-a jupuit o bucată bună de scoarță ca și copacilor din jur, de altfel. Ce bine e să te sprijini de un copac în întunericul pădurii! Ce repede coboară seara...Se aud niște clopote, talăngi de vaci? Parcă și cîini. Respiră adânc, alungă grijile! Maica Domnului, ce-o fi fost în inima ziaristului aceluia pe care l-au decapitat oamenii aceia cruzi? O fi având soție, copii? O mai fi văzut cerul? Doamne și nebunii aia care se tot omoară unii pe alții în Gaza... Dar Germania cu Franța care trimit arme kurzilor și Bulgaria care pune gard de sârmă ghimpată la granița cu Turcia, dar Ebola din Africa? Doamne, tu știi că sunt un om teribil de fricos, și apoi copiii... Respiră adânc! Păsările cântă încetișor cântece de leagăn pentru puii lor. Se apropie oile cu ciobanul, aha, nu erau vaci. Miroase a pădure. Oare cum e să trăiești în pădure, fără facilitățile orașului? Fără haine, cărți, miere, ciocolată, dușuri, așa ca refugiații... Noapte bună, pădure dragă! Ce fulgere frumoase se văd departe ! Trebuie să citesc neapărat cum se produc fulgerele. Da, mai sunt și melcii despre care trebuie să învăț și ochii lupilor căci îi datorez Nectariei câteva informații. Nu se poate, Doamne, au fost atâtea războaie și nenorociri , oamenii au mai învățat ceva din asta. Dar Andrei, copilul tăiat pe din două în biserica sfântului Gheorghe, fiindcă n-a vrut să renunțe la creștinism? Ce bine miroase vântul! A curat, neatins de murdăria acestei lumi. Ce repede a trecut vara! Va începe școala și n-am fost cu fetele la pădure încă, incredibil! Ce veseli sunt adolescenții ăștia și cum stau toți aplecați peste telefoanele mobile! Copii, copaci, norii pufoși, norii cenușii...
Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor obosiți de mâhnire și de întristare...
5 comentarii:
La cat mai multe plmbari senine, doar prin padurea de copaci, lasand gandurile intunecate acasa.
Loredana, cred ca ar trebui sa alung gandurile intunecate de acasa, nu? Dar unde ar fi un loc bun de aruncat grijile astfel incat ele sa nu se mai intoarca?...
Iulia, poate am sa par ignoranta si egoista, dar de ce vrei sa fi la curent cu toate atrocitatile astea din lume? Eu cred ca ele au existat dintotdeauna, doar ca n-au fost prezentate asa in detaliu. Asta e si scopul mediei, sa aduca la groaza si disperare omul de rand. Nu neg ca acum poate rautatile din lume s-au inmultit... dar eu trag nadejde ca nu ne lasa Maica Domnului. Iti recomand sa citesti viata Sf.Gherasim din Kefalonia, e o minune a sfantului in care a protejat satul care il cinstea de un bombardament...
Sa ma ierti daca am indraznit prea mult, e un gand pe care am vrut totusi sa ti-l scriu aici...
Irina, iti MULTUMESC! Totusi nu pot intelege ce castiga massmedia din ingrozirea muritorilor de rand... eu una am ajuns sa cred ca e indecent din partea mea sa ma bucur cand atatea milioane de oameni sufera cumplit. Pe de alta parte exista riscuri mari in a afla toate nenorocirile lumii, nenorociri pe care nu le pot duce...
Pai, Iulia, ei asta vor... sa aduca omul intr-o stare de groaza permanenta, sa-i intunece mintea, sa nu mai poata face ceva frumos, constructiv, bun din cauza gandurilor negre care l-au pus la pamant. Ce castiga ei? Bani, gramezi de bani... ei se plimba prin cine stie ce resorturi luxoase din lume in timp ce noi tremuram disperati din cauza vestilor care circula din toate directiile dupa agenda stabilita tocmai de acest magnati. Nu zic acum sa devenim imuni la suferinta celor din jur... dar cu ce pot opri eu prigoana crestinilor din Siria, spre exemplu? Mai mult decat sa inalt o rugaciune, ce as putea face? Crestinii au fost prigoniti dintoteauna, pe fata sau nu (sa luam aminte la ce au indurat mai apropiatii nostrii romani in inchisorile comuniste, asta ca un exemplu...). Dar sa ajutam un frate din apropiere cu timpul nostru, vorba noastra, sau orice altceva i-ar putea un pic alina din durere, da... asta se asteapta de la noi, dar celelalte as zice ca nu.
Inca o data, te rog din suflet sa ma ierti pentru indrazneala, dar iti spun cu cuvintele unui om care te intelege si care a trecut prin ce treci tu.
Te imbratisez!
Trimiteți un comentariu