sâmbătă, aprilie 21, 2018

Un liliac de 12 ani

 12 ani de vise și visuri, îmbrățișări și certuri, uși trântite și geamuri sparte, cântece și povești, zâmbete și lacrimi, te iubesc și te urăsc, munte și mare, aventură și plictiseală, tăcere îmbufnată și cuvinte drăgăstoase, multe greșeli și multă iubire.







Peste toate se așterne rugăciunea: Doamne, vino Tu și repară ce nu pot sau nu știu eu să repar, dă-mi putere și neclintită dragoste pentru Omul pe care mi l-ai dăruit și poartă-i mereu pașii pe drumul cel bun, în ciuda ocolișurilor!


















Liliacul acesta a fost plantat de mama mea în fața apartamentului unde stăteam, când am născut-o pe Măriuța. Azi i-am adus primului meu copil o crenguță din el. Cu emoție și cu capul plin de amintiri. Și mă întreb cu uimire: 12 ani ?!


Niciun comentariu: