Părinţi şi părinţi...
ianuarie 28, 2009 |
6 Comments |
N-am mai scris nu de lene, ci de lipsă de timp. Am decis că trebuie totuşi să respect priorităţile şi aşa se face că blogul a avut de aşteptat şi va mai avea din când în când...Dar cum ceva mă râcâie de câteva zile, am vrut neapărat să scriu despre asta. Se numeşte INCONŞTIENŢĂ şi oricât aş vrea să îndulcesc lucrurile, tot nu-i pot spune altfel.
Într-o seară o mămică, un tătic şi un bebeluş se urcă în maşină. Nimic neobişnuit, nu?
Numai că mămica, aflată la volan, avea ţigarea aprinsă. N-am îndrăznit să spun nimic dar mă tot perpelesc gândindu-mă la copilul acela şi la mulţi alţii ca el. Un elev îmi povestea cândva cât urăşte fumul de la ţigările părinţilor săi! Am şi vecini care îşi afumă constant copiii nevinovaţi, oare cum poţi spune cuiva cât rău îi face copilului său (sau chiar copilului tău...) cu propria mână, fără să se supere pe tine?! Şi cum răspunzi celor care te acuză de lipsă de bunăvoinţă şi de amabilitate, când încerci să îţi fereşti copilul de fumul rudelor apropiate sau prietenilor dragi? Aştept cu multă nerăbdare sugestii...
Iată câteva date medicale preluate de aici:
EFECTE LA SUGARI SI COPII MICI
Exista numeroase studii care trateaza efectele fumatului pasiv la nou-nascuti si la copii pana la varsta de 5 ani. S-a constatat ca nou-nascutii fumatoarelor au adesea o greutate mai mica la nastere, adica in jur de 2500 de grame, iar greutatea va fi cu atat mai mica fata de cea normala cu cat femeia insarcinata fumeaza mai mult. De altfel, rata mortalitatii copiilor in ultimele zile ale sarcinii sau in primele zile dupa nastere este mai ridicata in cazul mamelor fumatoare decat in cazul mamelor nefumatoare. S-a ajuns, de asemenea, la concluzia ca sugarii de greutate inferioara celei medii sunt predispusi sa se imbolnaveasca in primul lor an de viata. Dupa nastere, exista la nou-nascuti riscul de „moarte subita” ale carei cauze inca nu sunt in mod clar edificate. Se presupune ca ar fi vorba despre pauzele lungi intre respiratii care duc la asemenea sfarsituri tragice. Din motive necunoscute, probabilitatea mortii subite a sugarului este strans legata de consumul de tutun al mamei. Pe scurt, copiii care au parinti fumatori sufera mai frecvent de bronsite acute decat cei ai caror parinti sunt nefumatori. In plus, riscurile aparitiei bolilor sunt cu atat mai mari cu cat parintii si in mod deosebit mama, sunt fumatori.
EFECTE LA COPII SI ADOLESCENTI
La copii si adolescentii de la varsta de 5 ani la 16 ani, care respira in mod constant fum, se pot observa diverse forme de iritare a cailor respiratorii: tuse, expectoratii, insuficienta respiratorie, wheezing (suieraturi). Acesti tineri sufera, de asemenea, in mod frecvent de repetate inflamatii ale canalului auditiv si amigdalite. In plus, a fost posibila evidentierea unei capacitati pulmonare ceva mai slaba, dar totusi semnificativa din punct de vedere statistic. Atat Organizatia Mondiala a Sanatatii cat si autoritatile sanitare din Statele Unite si Marea Britanie au constatat ca numarul cazurilor de astm si gravitatea acestora la copii depinde de consumul mai mic sau mare de tutun din cadrul anturajului lor. Fumatul pasiv la copii si la adolescenti intensifica riscul acestora de a fi predispusi la astm.
P.S. Îmi cer iertare pentru diferenţa de fonturi. Am încercat să rezolv problema, dar nu reuşesc.
6 comentarii:
Nu stiu daca poti sa spui unui parinte sa nu fumeze fata de fiul sau fara sa il superi. am vazut im maternitate, si sigur ai vazut si tu, cum mamicile isi lasau in patut copii si se duceau afara la o tigara si apoi se intorceau linistite la ei ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. foarte multi parinti fumeaza de fata cu proprii lor copii sau ii mai feresc asa chipurile cu mana de langa ei, sa nu stea chiar in directia fumului. mai rau e ca, chiar ei gasesc tot felul de pretexte pentru a-si justifica actiunea. ba ca nu e chiar asa nociv. ba ca ei au fumat toata viata fara sa pateasca nimic. ba ca oricum nu ai cum sa ii fersti de fum , tot vor inghiti de la cineva la un anumit dat.
asa cum spuneai in titlul, sunt parinti si parinti...
Draga Iulia, eu am crescut intr-o casa unde se fuma. Imi amintesc ceva care m-a traumatizat zdravan: aveam 14 ani si sufeream cumplit de varicela. Venise doctorul si s-a asezat dupa ce a pus diagnosticul, in camera mea pe un scaun, cu taica-meu...ca sa stea de vorba...la o tigara. Au fumat in camaruta mea, pana cand mie, din pat mi s-au umplut ochii de lacrimi de neputinta. Nu puteam sa spun nimic de frica si rusine, sa nu se supere tatal meu si sa nu se simta medicul jignit. Si imi era prea rau ca sa pot pleca din camera. Devenise insuportabil...
In prezent, nimeni nu are voie sa fumeze in casa mea, nici tatal meu cand vine pe la noi nu poate. Noi suntem nefumatori si casa mea este casa de nefumatori. Nu fac exceptie pentru nimeni, pentru ca in sfarsit, am reusit sa ma fac respectata din acest punct de vedere. Si imi feresc copilul cat pot de fum.
Azi am fost la ORL cu Mariuta. O mamica roma cu 2 copii mici iese din cabinet, unde fusesera consultati ambii copii si isi aprinde tigarea. Uimita, o intreb daca stie ce face. Ii spiun ca poate sta toata ziua la ORL daca fumeaza cu copiii langa ea (ma rog, trebuia sa spun poate, daca fumeaza..., ea raspunde "Ce sa fac?", eu spun "Nu mai fumati langa copii!". Continuarea: femeiia nu renunta la tigarea ei, ci 'alunga' fumul cu mana...(:
Si da, intr-adevar, Loredana, in maternitate erau mamici fumatoare...
Am auzit tot felul de scuze si de motivatii, dar cum ne putem feri totusi de a-i rani pe ceilalti in incercarea de a le atrage atentia?
Si cum ai reusit Marilena sa il 'supui' pe tatal tau?
Iulia, nu am reusit sa il supun, fumeaza si acum dar nu fumeaza langa copii si nici in casele noastre. Iese afara. Probabil ca ne respecta dorintele si casele. Insa la ei acasa, oricine poate fuma in casa, inclusiv tata. Aeriseste putin dupa...si gata! Pe vremea cand eram copii se poate sa nu fi stiut nici el prea multe despre efectele fumului asupra noastra, sau sa nu fi constientizat...cine stie?! Daca ACUM sunt atatia parinti care nu pricep nimic din toate campaniile antifumat, din toate informatiile, carora nu le pasa daca ai lor copii vor face cancer stand in fum...ce pretentii sa mai am la tata, acum 25 de ani?
Nu-mi mai ramane de facut decat sa pretind ca orice cunoscut al nostru sa lase pachetul de tigari...la usa!
Bebele meu e fumator din prima zi de viata. In salonul de la Stanca unde am fost "cazati" era o gaura in perete si tot fumul de tigara din camera de garda venea la noi in salon. Pe nimeni nu a interesat de lucrul asta nici macar pe seful clinicii.
Maria
Îmi pare rău. Puteai cere să fii măcar mutată în alt salon, dacă nu chiar trimisă acasă; poate s-ar fi gândit cineva la sesizarea ta...
Trimiteți un comentariu