luni, martie 16, 2009

Dragostea unui copil


Acum cateva zile eram in microbuz cu Mariuta. Veneam acasa dupa o mica iesire in oras. Ma pregateam sa ma asez pe scaun, dar din greseala m-am lovit la cap si am exclamat destul de tare: "Au capul meu!". Mariuta a inceput sa planga tare; am crezut atat sotul meu cat si eu ca s-a lovit si ea de geam, dar ne-a spus printre suspine, ca plange pentru ca ma doare pe mine capul...

Alaltaieri, am intervenit in disputa dintre Miti si Linda, cele doua prietene necuvantatoare despre care v-am mai vorbit. Miti mi-a zgariat atat de rau aratatorul, incat s-a umplut imediat de sange. Mariuta a inceput din nou sa planga pentru mine si de atunci imi tot spune sa am grija sa nu ma mai zgarie pisica...

Intr-o seara ne jucam amandoua; trebuia sa ghicim forma geometrica prin pipaire. M-am prefacut ca nu stiu raspunsul, iar Mariuta mi-a dat raspunsul corect, m-a mangaiat pe fata si mi-a dat o bombonica imaginara, spunandu-mi: "Nu-i nimic, eu iti dau bombonica chiar daca n-ai stiut raspunsul!".

Simt ca nu merit atata nevinovatie si bunatate...

Tabloul se numeste Flowers for Mothers.

2 comentarii:

Ana spunea...

ce frumos e sa ai copii!! pupici! Doamne ajuta! sanatate sotului tau si voua!

Iulia spunea...

Asa e, Ana. Multumim, asemenea!