Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (III)

partea I
partea a II-a
Astăzi voi sintetiza ce am aflat despre acţiunea acizilor graşi Omega-3 asupra sistemului nervos.

• Graviduţele şi proaspetele mămici vor fi bucuroase să afle că pot preveni depresia postnatală printr-un consum adecvat de Omega-3.
• Cei care are au munci foarte solicitante beneficiază de ajutorul acestor acizi care conferă protecţie la stres intelectual şi fizic (în Islanda, în unele locuri de muncă, salariaţii primesc gratuit Omega-3), cresc capacitatea de concentrare, combat depresia şi oboseala cronică (atenţie mămici cu N nopţi nedormite!).
• Omega-3 se dovedeşte de asemenea de folos în cazul deficitului de atenţie şi a hiperactivităţii, stabilizează dispoziţia şi încetineşte degradarea celulei nervoase (poate fi de ajutor în cazul bolii Alzheimer)

Întrebarea mea e dacă nu putem primi suficienţi acizi graşi din hrana vegetală: seminţe de in, cânepă, nuci etc. Am citit şi despre conversia ALA în EPA şi DHA, dar cum încă nu îmi sunt clare toate detaliile, am decis să consum ulei de peşte (am cumpărat între timp o sticlă de Omega-3 cu aromă foarte plăcută de lămâie pentru noi fetele, doar Nectaria nu e doritoare!) în paralel cu diverse alimente vegetale.

Firme Lysi susţine că produsele lor sunt din "materie de ce mai bună calitate" şi că sunt extrem de pure, fiind supuse multor analize, aşa că nu-mi rămâne decât să vă spun peste ceva vreme care sunt rezultatele testării pe noi!

Multă sănătate tuturor şi o săptămână cât mai plăcută!

Read More

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii (II)

Partea 1

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când aud de ulei de peşte mă gândesc la celebrul Tom Sawyer (despre care sunt nevoită să admit cu ruşine că nu îmi amintesc altceva decât faptul că mătuşa îl forţa să ia o lingură de ulei de peşte în fiecare zi!). Însă zilele acestea am început să caut şi alte informaţii, constat că există multe studii si dovezi medicale, aşa că deşi nu îmi place peştele, iau serios în calcul consumul de ulei! Ca de obicei, există şi informaţii ce par să contrazică ceea ce voi scrie mai jos, aşa că nu pot decât să recomand analizarea tuturor datelor înainte de a lua o decizie. (Majoritatea link-urilor incluse în aceste postări sunt în engleză, timpul pe care îl am la dipoziţie nu îmi îngăduie să traduc cele citite, dar se găsesc suficiente articole şi în română pentru cei care nu cunosc limba engleză.)
Aici găsiţi chiar şi o carte Fish Oil şi detalii oferite de autorul ei, neurochirurgul Joseph Maroon, iar aici puteţi citi un articol despre beneficiile consumului de ulei de peşte precum: articulaţii, creier şi inimă sănătoase, reducerea sau eliminarea inflamaţiei din organism, vindecarea cazurilor de acnee, psoriazis, scăderea în greutate. Principalii componenţi ai uleiului de peşte: EPA (acid eicosapentaenoic) şi DHA (acid docosahexaenoic) acţionează sinergic pe mai multe planuri. Astăzi mă voi opri la câteva dintre beneficiile pe care Omega-3 le oferă în special adulţilor. Fragmente din studiile ştiinţifice care susţin afirmaţiile de mai jos, găsiţi pe site-ul lysi.eu. Să reţinem deci următoarele aspecte referitoare la Omega-3:

• îmbunătăţesc circulaţia cardiovasculară, scad aritmiile, moderează presiunea sanguină
• normalizează nivelul colesterolului şi al trigliceridelor
• reduc inflamaţia articulaţiilor, durerile provocate de afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale oaselor
  

Fie că alegem suplimente de origine vegetală (uleiul de peşte din apele reci precum codul, somonul, tonul, sardinele nu e singura sursa de Omega-3) sau de origine animală, un lucru e clar: hrana noastră actuală (alimente conservate, rafinate etc.) e cam săracă în Omega 3 şi urmările se văd în timp, dacă nu decidem să schimbăm acest lucru.

Read More

Uleiul de peşte, aliat al sănătăţii

Cine mă cunoaşte deja, ştie că de vreun an încerc să devin vegetariană împreună cu familia mea, mai mult sau mai puţin doritoare de hrană vegetală. Ar fi o ipocrizie să spun că încercările mele au avut succes în totalitate, dar au fost perioade când chiar am reuşit şi perioade când o "fripturică" sau o cană de lapte mi-au gâdilat plăcut cerul gurii... Cât despre ouă, la ele nu am renunţat deloc! Nenorocirea mai mare e că îmi plac (prea) mult prăjiturile şi repede , repede mă apuc să coc câte ceva, în compoziţie fiind prezente, evident, şi ouă (de la bunici, ţărani etc.), lapte etc.

Peşte nu mănânc de când mă ştiu şi constat că Nectaria îmi seamănă, însă ulei de peşte am mai înghiţit (mai ales iarna sau în sarcină, noroc că avea gust de lămâie:)) pentru că am auzit că e benefic şi i-am dat chiar şi Măriuţei o sticlă (dar de la Moşu'!). Cine n-a auzit de Omega 3 şi de virtuţile acestor acizi graşi prezenţi în mai multe alimente?!

Şi tocmai pe când cugetam (activitatea aceea de care ai parte intens în nopţile albe create de enteroviroze, viroze respiratorii şi cum s-or mai fi numind afurisitele acestea de boli!) dacă să le cumpăr fetelor ulei de peşte, doar-doar om trece iarna fără vizite la medic, numai ce mă trezesc cu un mesaj de la Arena Communications, din care redau primele rânduri.

Brandul islandez Lysi este unul dintre cei mai apreciati producatori internationali de ulei de peste si de suplimente nutritive pe baza de ulei de peste. Impreuna cu agentia de relatii publice ARENA Communications, in a doua jumatate a lunii octombrie, ne propunem sa ajutam cat mai multe persoane sa se informeze si sa constientizeze importanta acizilor grasi Omega 3 pentru sanatatea lor. Din pacate, nu toate produsele care contin Omega 3 sunt la fel de eficiente. Omega 3 din uleiul pur de peste se bucura insa de o eficienta excelenta, mai ales daca este produs… corect, asa cum este cazul Capsulelor Omega 3 Lysi.

Am acceptat propunerea dumnealor de a testa capsulele Omega 3 (deşi mi-e milă de bieţii peşti...) şi de a publica 3 articole privitoare la beneficiile oferite de aceşti acizi graşi conţinuţi de uleiul de cod, în special. Rezultatul capsulelor nu îl pot publica imediat pentru că sunt 120 într-o cutie; în plus, nu mă aştept la îmbunătăţiri miraculoase, dar nădăjduiesc că vor fi efecte benefice vizibile, totuşi, mai ales că i am oferit cu drag capsulele galbene soţului meu, mare iubitor de peşte (în farfurie!), care are un program extenuant. Iată ce am aflat până acum despre uleiul de peşte, din pliantul oferit de firma islandeză Lysi şi din informaţiile oferite pe alte site-uri. Prima postare e dedicată copiilor (născuţi şi nenăscuţi) şi gravidelor.

• Consumul de ulei de peşte poate preveni astmul şi combate rahitismul (uleiul Lysi pentru copii e îmbogăţit cu vitamina D), contribuie la dezvoltarea atenţiei şi creşte rezistenţa la stres.
  
• O cantitate suficientă de Omega 3 este mai mult decât benefică pentru dezvoltarea creierului şi a ochilor încă din viaţa intrauterină. (mai multe informaţii)
• Dr. Sears recomandă Omega 3 (care se găseşte nu numai în uleiul de peşte) ca aliat împotriva neplăcerilor sezonului rece, împreună cu alte 7 alimente imunostimulatoare.

(imagine preluată de aici)

Read More

Delicii de vară

Sunt din fire orientată mai mult spre trecut decât spre prezent, aşa că e explicabil de ce regret plecarea verii :)
Ca să mă consolez, încerc să îmi amintesc de bunătăţile pe care le-am putut prepara (şi pe care le savurez în prezent) şi de multele momente frumoase petrecute în familie. Azi voi scrie însă doar despre câteva bunătăţi pentru care nu am, din nefericire şi poze.

Gem de afine şi mure preparat la rece
2kg de afine, 200g mure, 2 kg zahăr brun (ideal era să avem miere), baton de vanilie
Fructele zdrobite le-am amestecat cu zahăr, le-am pus apoi într-un borcan mare, curat şi şters cu un şerveţel îmbibat în ulei de scorţişoară (pe post de conservant).
Rezultatul e delicios, dar mă îndoiesc că va rezista până în iarnă! Tot scoatem borcanul din frigider şi mai luăm câte o lingură...

Sirop de cătină cu miere de salcâm
1kg de fructe, 1kg de miere
Fructele bine stoarse (cojile şi seminţele le-am păstrat pentru ceai) se amestecă cu mierea. Nu cred că mai are nevoie de descriere...

Îngheţată de cireşe amare cu zmeură de pădure
Fructele se amestecă cu zahăr brun şi iaurt (ochiometric). Se bagă la congelator, unde se amestecă din când în când pentru a obţine o compoziţie cremoasă. Pentru o zi cred că m-au iubit şi copiii vecinilor !

Suc de coacăze roşii cu miere
coacăze roşii stoarse bine , miere după gust
A rezistat câteva zile în frigider, culoarea, gustul, aroma sunt absolut delicioase!

Read More

Bunătăţi de la albine pentru pui de gospodine :)

Despre comorile stupului (miere, lăptişor, păstură, propolis), reţete de siropuri din fructe preparate la rece, hrana nepereparată termic, surse de vitamina B12, ouă şi lactate


Proiect de alimentaţie sănătoasă şi delicioasă pentru (pre)şcolari, reţetă de energizant


emisiuni realizate de Casa Bio, Cluj

Read More

Hrana gravidei

Am găsit acest articol tradus şi regret că nu l-am găsit mai devreme :). Am selectat un fragment din el, dar cred că merită să îl citiţi integral. Autoarea este Dorothy Shepherd, medic britanic care practica homeopatia.

Cea mai bună dietă pe timpul sarcinii este o dietă strictă lacto-fructo-vegetariană începând cel puţin de la trei luni încolo (sublinierea îmi aparţine). Dacă mama nu poate fără mâncăruri cu carne, poate fi permis peştele de două sau trei ori pe săptămână până la şase luni; în general este mai bine să se abţină de la peşte, carne sau păsări de orice fel.

Răsplata este mare ; mama se simte bine; nu vor fi probleme în timpul naşterii; nu vor fi necesare instrumente; naşterea va fi uşoară şi va dura puţin ; copilul va fi mic, slab şi rezistent; capul lui este moale şi uşor adaptabil la canalul natal şi invariabil el este un copil sănătos. Acest lucru s-a dovedit o realitate, spre satisfacţia scriitoarei, de-a lungul unei perioade de douăzeci de ani; şaptesprezece ani în practica medicinii generale şi mulţi ani ca şi Coordonator Medical al unei Clinici Pre-Natale - cu condiţia ca mama să urmeze instrucţiunile care i s-au dat.

Este dificil, bineînţeles, să convingi mama obişnuită, din clasa muncitoare, că nu e necesară carnea şi că ea nu se va simţi slăbită dacă nu o va mai mânca; prin urmare, cele mai bune rezultate s-au obţinut cu părinţii cu judecată, din clasa de mijloc, care au înţeles motivele şi au urmat instrucţiunile cu sfinţenie.

Pentru a preciza, pe scurt, dieta ar trebui să constea din : pâine integrală, budincă de ovăz fiert în lapte, ouă cu moderaţie - nu mai mult de unul pe zi - şi cel puţin o cană de lapte pe zi. Orice fel de vegetale, gătite în mod tradiţional sau la aburi ; salate crude - cel puţin una zilnic. Chiar şi în Anglia, salatele se pot obţine tot anul, şi la un cost rezonabil, dacă vă mulţumiţi cu creson, ţelină sau roşii, păstârnac, morcovi tocaţi şi raşi, napi, varză , germeni de grâu şi conopidă pe timpul iernii. Fructe există o varietate : mere, portocale, grapefruit, lămâi, prune, curmale, smochine ; toate fructele moi, în anotimpul lor, cât de multe pot fi mâncate ; nuci, dacă sunt bine mestecate sau măcinate într-o râşniţă de nuci. Pentru cereale, tapioca, orez brun, mei etc., şi folosiţi zahăr de Barbados, nu zahăr alb prelucrat. În sfârşit includeţi macaroane din făină integrală, brânză - de preferat brânzeturi cremă proaspete - şi aveţi o dietă variată şi interesantă care este uşor digestibilă. Bineînţeles nu trebuie folosite supe de carne ; numai extrase vegetale similare şi condimente, pentru a da gust.

Această dietă a fost încercată efectiv chiar şi în cazul femeilor în jurul vârstei de patruzeci de ani şi restricţiile au fost uşoare şi nu au cauzat anxietate.

Nu ar trebui să se consume cafea şi nici stimulanţi, ceai numai în strictă moderaţie şi nici alte lichide exceptând apă, lapte, lapte de orez şi sucuri de fructe.

Homeopatia ar trebui să fie singurul tratament medical. După cum am spus înainte - sănătatea unei mame însărcinate poate beneficia minunat în acest timp şi dacă o femeie se simte bine pe timpul sarcinii, preceptul remediilor simple şi al trăirii simple vor fi fost înţelese şi vor fi avut repercursiunile lor favorabile în ridicarea standardului sănătăţii generale în comunitate.

Continuarea aici

Read More

Legumă mănânci, legumă eşti !

Acesta e răspunsul dat de socrul meu, când am încercat timid să explic de ce nu mai vreau să consumăm carne. Acest răspuns e sinteza perfectă a tuturor celorlalte replici venite din "mediul înconjurător". Eu însă am văzut altceva din proprie experienţă (adică pe parcursul ultimei luni în care n-am mâncat carne, iar lapte şi ouă foarte puţin). Deşi am răcit rău (de 3 ani incoace, in fiecare toamna prind cate o viroză urâtă, ceea ce mă face să cred că nu lipsa cărnii e problema...) combinaţia de produse apicole şi cătină m-a ajutat să mă ţin pe picioare, în condiţii de oboseală mare. Fructele, seminţele, legumele proaspete m-au făcut să mă simt bine şi am putut mânca pe săturate (!) fără să mă tem de rotunjimi :)
Există două cărţi care m-au determinat să reduc, pentru întreaga familie, aproape de 0 consumul de proteine animale (deşi îmi place fripturica, ouăle sunt o mare slăbiciune, iar laptele era nelipsit din casa noastră!).

Studiul China este prima din ele, pe care am citit-o pe nerăsuflate înainte de a pleca la mare. Esenţa cărţii a fost surprinsă foarte bine de dna. dr. Soescu şi, cu permisiunea dumneai, voi posta aici recenzia cărţii.

De aproape o luna, citesc si recitesc o minunata carte despre nutritie care se numeste Studiul China, scrisa de dr. T. Colin Campbell. Cartea descrie cel mai complet studiu asupra nutritiei efectuat în ultimii 50 ani de un cercetator american independent. Iar rezultatele acestui studiu sunt uimitoare si îngrijoratoare. Alimentele devin corpul nostru. Suntem construiti din materia prima pe care o îngurgitam. Celulele noastre se refac în permanenta, astfel ca la fiecare 7 ani, corpul nostru se reînnoieste complet. Calitatea hranei noastre se regaseste în starea noastra de sanatate. Ca medic, nu ma pot opri sa nu ma îngrijoreze calitatea din ce în ce mai proasta a sanatatii oamenilor. Copii bolnaviciosi, tineri deja obositi si astenici, adulti cu multe boli cronice si batrâni aproape invalidati de suferintele lor. Si consum din ce în ce mai crescut de medicamente si servicii de sanatate. Oamenii petrec mai mult timp la cozi la cabinetele medicale si la farmacii, decât la un spectacol sau o plimbare în parc. Viata citadina a devenit o povara dificil de purtat de oameni, iar multi accepta cu stoicism suferinta ca fiind normalitate. Dar daca nu este asa? Daca exista posibilitatea de a schimba aceasta stare de lucruri, facând doar o schimbare în modul în care ne alimentam? Din Studiul China, aflam cu certitudine statistica ca alimentatia este cea care favorizeaza aparitia unor boli severe precum cancerele, diabetul, obezitatea, bolile de inima si bolile auto-imune. De aici aflam cum excesul de alimente animale provoaca tulburari metabolice importante, atât la copii cât si la adulti. Daca doriti mai multe informatii, cititi provocatoarea carte Studiul China. Cu siguranta ca nu veti mai privi la fel farfuria cu mâncare.

Vreau sa trec în revista aici, pe scurt cele opt principii alimentare care va vor ajuta sa schimbati ceva în modul în care considerati alimentatia.

• Principiul nr. 1 – Nutritia reprezinta actiunea combinata a nenumarate substante din alimente. Întregul înseamna mai mult decât suma tuturor partilor. Nu are sens sa consumati numai proteine, sau acizi grasi omega 3 sau mai putine lipide. Fiecare în parte nu influenteaza prea mult starea generala a corpului. Totalitatea alimentelor consumate este importanta.
• Principiul nr. 2 – Vitaminele nu constituie un panaceu pentru o sanatate buna. A aparut o industrie imensa de suplimente alimentare si mai ales vitaminice. Alimentele de buna calitate, cultivate pe un sol bun si preparate asa cum trebuie au destule vitamine pentru organism. Multe din suplimente pot duce la intoxicatii cu vitamine. Da, sigur ca exista si intoxicatie cu vitamina A sau D, cu rezultate chiar foarte urâte!
• Principiul nr. 3 – Nu exista de fapt nici un nutrient în alimentele de origine animala care sa nu fie mai bine furnizat de catre plante. Alimentele animale au prea mult colesterol si grasimi. Iar nevoia noastra zilnica de proteine este atât de mica, încât poate fi furnizata de 3-4 linguri de fasole.
• Principiul nr. 4 – Numai genele nu determina aparitia bolii. Genele functioneaza numai daca sunt activate sau exprimate, iar nutritia joaca un rol critic în a determina care gene, bune sau rele, vor fi exprimate. Unele gene ramân toata viata inactive, iar altele se exprima sub forma bolilor, ca urmare a doi factori importanti: mediul si alimentatia.
• Principiul nr. 5 – Nutritia poate controla în mod substantial efectele adverse ale substantelor chimice vatamatoare pentru sanatate. Alimentatia este cea care determina în principal daca boala îsi produce efectele rele sau nu.
• Principiul nr. 6 – Aceeasi nutritie care previne boala în stadiile ei timpurii (dinainte de diagnosticare) poate de asemenea sa stopeze sau sa regreseze boala în stadiile ei mai târzii (dupa diagnosticare). Bolile cronice necesita multi ani ca sa se dezvolte. Este în general acceptat faptul ca un cancer de sân se poate initia dupa adolescenta, dar nu devine detectabil decât dupa menopauza. Spre norocul tuturor oamenilor, aceeasi alimentatie buna produce efecte maxime asupra sanatatii în orice stadiu al bolii. O dieta complet vegetariana cu alimente integrale face sa regreseze boala de inima avansata, îi ajuta pe obezi sa piarda în greutate si îi ajuta pe diabetici sa scape de medicamente si sa revina la o viata cvasi normala, viata dinainte de a avea diabet.
• Principiul nr. 7 – Alimentatia care este cu adevarat benefica pentru o anumita boala cronica va fi în folosul sanatatii si în ceea ce priveste ale boli, la modul general. Majoritatea bolilor au multe lucruri în comun. Alimentatia benefica într-o directie va produce sanatate si va preveni boala, aproape indiferent care ar fi ea.
• Principul nr. 8 – Alimentatia potrivita produce sanatate în toate domeniile existentei noastre. Toate sunt în legatura unele cu altele. Alimentatia si nutritia sunt de importanta principala pentru sanatatea noastra. Procesul de a mânca reprezinta cel mai intim contact pe care îl avem cu lumea noastra; este un proces în cadrul caruia ceea ce mâncam devine parte din trupul nostru. Si alte experiente sunt importante, cum ar fi activitatea fizica, sanatatea emotionala si mintala si sanatatea mediului nostru. Conceptul holistic de sanatate încorporeaza toate aceste aspecte. Oamenii au mai multa energie când manânca bine. Aceasta sinergie dintre nutritie si activitatea fizica este extrem de importanta si este dovada ca aceste doua aspecte ale vietii nu sunt izolate unul de celalalt. Combinarea alimentatiei corespunzatoare cu exercitiul fizic ofera mai multa sanatate persoanei în cauza decât suma fiecarei parti luate individual.

A doua carte este Copilul vegetarian, scrisă de Elena Pridie, carte din care m-am inspirat deja în pregătirea unor reţete simple, dar foarte gustoase. Concluzia la care am ajuns este că dacă vrem. cu adevărat, se pot găsi n posibilităţi de hrană, hrană care să fie cu adevărat folositoare trupului nostru.

P.S. Cunosc două familii de vegetarieni: nici ei, nici copiii lor nu par a fi legume...
Sursa imagine

Read More

Dulciurile si dragostea fata de copii

Read More

Devalorizarea laptelui prin pasteurizare

Am gasit aici un articol care mi-a starnit interesul. M-am gandit ca e posibil sa intereseze si pe altcineva si chiar ca e posibil sa aflu alte pareri. Noi suntem mari consumatori de lapte, Mariuta e alaptata in continuare, dar bea cu placere si lapte da vaca. Insa n-am avut curaj decat o singura data sa i-l dau nefiert.


Pasteurizarea a fost introdusa de Louis Pasteur, savant francez, si consta
in incalzirea alimentelor pana la cca. 80 grade C urmata de racirea brusca,
pentru a distruge bacteriile, flora patogena. Dar, prin aceasta si
alimentele isi pierd, mai mult sau mai putin, din valoarea lor intrinseca,
ceea ce poate aduce prejudicii sanatatii, asa cum a dovedit-o un experiment
publicat in numarul din iunie al revistei "Minte si materie", din Oxford
(Anglia):"In Scotia, la o scoala agricola, s-au facut niste experimente, pentru a
putea urmari ce efect are asupra viteilor hranirea lor cu lapte pasteurizat
si cu lapte crud. Opt vitei au primit, inca din prima zi de viata, lapte
pasteurizat, iar alti opt, lapte crud. Doi din prima grupa au murit din
prima luna. Unul dintre vitei a fost scutit de continuarea probei pentru a
ramane in viata. Al patrulea vitel a murit la doua zile dupa incheierea
perioadei de proba, in timp ce ceilalti au putut fi salvati, dandu-li-se
ulterior lapte nefiert. Viteii grupei a doua, care au primit toti lapte
nepasteurizat, au rams toti in perfecta stare fizica."
Scrisoarea sanatatii, organul Asociatiei Kneipp, din sudul Germaniei, scria
in numarul 2 din 1972: "Doi oameni de stiinta americani, Potenger si Simonsen, au experimentat alimentatia cu lapte pasteurizat la pisici. Cercetarile s-au stins peste mai
mult de trei generatii de pisici. Cele hranite cu lapte crud s-au dezvoltat
normal.La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principala s-a instalat un
rahitism grav care, in cele din urma, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud, inca din prima generatie au avut loc avorturi. Animalele au suferit modificari de comportament, devenind agresive, zgariind si muscand. La 53%
din animale, glanda tiroida (organ de origine epiteliala cu secretie interna
asezata pe partea anterioara a laringelui) era slab dezvoltata. In generatia
a treia, animalele erau aproape degenerate."
Dupa cum rezulta din toate experientele de mai sus, laptele isi pierde
puterea sa datatoare de sanatate si calitatile nutritive de indata ce este
incalzit sau fiert.
Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie in cartea sa, "Enzimele,
caramizile vietii" ca prin incalzire si pasteurizare, prin procesele de
fabricatie si chimizare ale alimentelor, toate enzimele de importanta vitala
pentru noi sunt distruse.
Ca urmare, elementele principale ale laptelui, in special calciul, fierul si
fosforul, nu mai pot fi decat in mica masura asimilate, metabolizate, de
corpul nostru. Tot ceea ce ramane devine o aglomerare de deseuri ce
constituie un depozit in sange. Germenii bolilor, care misuna pretutindeni,
gasesc, in sangele incarcat de reziduurile produselor pasteurizate, un teren
propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile.
Pasteurizarile actioneaza astfel oarecum impotriva tocmai a scopului pentru
care sunt utilizate.
Un cercetator englez, Z. H. Oliver, confirma aceste adevaruri in cartea sa,
"Probele remediilor": "De ce o ramura uscata este atacata de viermi si
bacterii si nu una sanatoasa, care este plina de suc si viata?" Pentru ca
bacteriile au fost create tocmai pentru a inlatura deseurile acumulate si
astfel au un rol deosebit de important in natura. "Dar, iata ca, de indata
ce gasesc un depozit de deseuri in sange si ataca tesutul celular, noi le
invinuim ca ne-au provocat suferinta desi nu ele sunt vinovate de
declansarea bolii". In aceasta privinta sunt de
acord multi medici. Pentru a dovedi in mod cert un atare fapt, prof. Emerich
a inghitit o fiola intreaga cu bacterii de holera, care nu i-au facut,
bineinteles, nici un rau.
O mama foarte grijulie fata de copilul sau a considerat ca odrasla ei nu mai
poate bea lapte crud, de la o anumita vaca, apartinand unui prieten
apropiat, sperand ca se poate increde in onestitatea lui. Dupa un timp, s-a
descoperit ca vaca respectiva suferea de tuberculoza, boala fiind intr-o
faza foarte avansata de evolutie.
Copilul probabil ca inghitise milioane de germeni de tuberculoza. Dar i-au
daunat? Nicidecum! Band lapte crud si folosind si alte cruditati, avea o
constitutie foarte robusta, astfel incat bacteriile nu au gasit un teren
favorabil, prielnic, pentru dezvoltare.
Z. H. Oliver a mai adaugat ca "laptele, o capodopera dietetica", daca este
pasteurizat devine" o usa deschisa pentru boli si moarte".
Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat in ziarul "Asistenta sociala",
nr. 47 din 1934, rezultatele unor studii facute asupra aparitiei si
evolutiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Ea a
descoperit ca laptele crud constituie o aparare activa impotriva bolilor,
care sunt atat de raspandite. Experientele facute asupra a 750 de baieti au
scos la iveala, dupa trei-patru ani, rezultate uimitoare. La o grupa de 58
de copii, carora li s-a dat regulat lapte crud, dupa acelasi interval de
timp nu a mai aparut nici un caz de carie dentara. Alte experimente, cu alte
grupe, au dat aceleasi rezultate.
Arnold de Viers, un cercetator american, consemneaza in cartea sa, "Elixirul
vietii", tot felul de experimente efectuate in Anglia si America, unele in
universitati, altele in spitale. Copiii
carora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au imbolnavit in scurt timp
de scorbut (lipsa vitaminei C), rahitism (lipsa de calciu), tulburari
digestive si alte boli.
Experientele au demonstrat ca laptele pasteurizat, in loc sa apere de
tuberculoza, a favorizat-o.
Intr-un camin de copii din Anglia, 14 copii - dintr-o grupa experimentala
mai mare -, care au fost alimentati un timp, regulat, numai cu lapte
pasteurizat, s-au imbolnavit de tuberculoza, in timp ce intr-o alta grupa
experimentala, hranita cu lapte crud, numai un singur baiat s-a imbolnavit
de aceasta boala.
Arnold de Viers descrie cu lux de amanunte toate experientele, asa incat nu
poate fi vorba de niste rezultate inventate.
Toate aceste dovezi arata ca atat laptele pasteurizat cat si fierberea sunt
fara sens, nu numai ca sanatatea oamenilor este prejudiciata, dar prin
devalorizarea alimentelor se pierd milioane.
Am locuit cativa ani in Florida - SUA. Am fost pus in situatia, la un moment
dat, sa trebuiasca sa fac rost de lapte crud pentru niste copii bolnavi ai
unor vecini, dar oricat m-am zbatut, mi-a fost imposibil. Nici taranii nu
puteau sa-mi vanda, pentru ca legile interziceau comercializarea laptelui ca
atare. Nestiinta celor multi a permis unor profitori sa voteze o astfel de
lege. Singurul avantaj al pasteurizarii consta in faptul ca, in acest fel,
laptele poate fi pastrat mai mult timp si transportat fara a se altera.
Consumatorului nu-i aduce nici un folos, ci pagube incalculabile. Sa nu
uitam ca laptele contine mai mult calciu decat orice aliment, iar 90% din
oameni sufera de lipsa de calciu. Multe boli, chiar si artroza, afectiunile
coloanei vertebrale, ale articulatiilor si cele de cord,
ca si fracturile sunt consecinte ale lipsei de calciu. Pentru asigurarea
cantitatii de calciu necesara organismului trebuie sa bem zilnic putin lapte
crud.
In multe regiuni ale Germaniei nu se mai gaseste deloc lapte crud. In
Elvetia lucrurile stau ceva mai bine, dar si aici laptarii "dispar" unul
cate unul. Daca oamenilor nu li se spune adevarul curat, in curand vom
ramane si noi fara lapte crud. Chiar si acum se foloseste mai mult lapte
pasteurizat, desi este mai scump. Nu se stie ca prin pasteurizare calitatile
lui sunt depreciate, fapt ce constituie o cauza a bolilor. Nu se stie ca o
cura cu lapte crud poate vindeca boli grele: chiar si pentru potolirea setei
este mult mai bun si mai ieftin decat orice alta bautura gazoasa indulcita.
Cine vrea sa se hraneasca ieftin si totusi foarte sanatos, foloseste mult
lapte crud.
Iaurtul isi pierde si el o parte din valoarea sa prin fierbere (enzime,
proteine, vitamine,calciu) ; in plus, acidul puternic din iaurt rapeste
corpului calciul. Din contra, laptele nefiert, cel mai bun furnizor de
calciu, are proprietati bazice in proportie de 80% si neutralizeaza,
asemenea zarzavaturilor, toxinele acide daunatoare din organism. De aceea
vindeca bolile. Nici un dusman al laptelui nefiert nu poate tagadui acest
adevar. Laptele prins, cat nu s-a acrit si este folosit cu masura este
inofensiv. Doar bolnavii de reumatism trebuie sa-l evite.
Toate sunt bune, ar obiecta cineva, daca nu ar exista si riscuri! Care risc?
O data cu exemplele prezentate, am vazut ca pericolele sunt mai mari si mai
multe in cazul laptelui pasteurizat decat la cel nefiert.
In Bulgaria si in alte state rasaritene, laptele crud si cel prins
constituie alimente de baza si nimeni nu se gandeste la
vreun risc. Daca multi oameni din aceste tari traiesc si peste 100 de ani,
doar laptelui crud ar trebui sa-i multumeasca! Frica de imbolnavire este asa
de mare, incat, cu toate avantajele laptelui crud, ea are castig de cauza..
Iar cei ce alarmeaza impotriva asa-ziselor riscuri ale utilizarii laptelui
nefiert, o fac pentru beneficiul lor, inducand in eroare oamenii. Daca se
atrage atentia impotriva consumarii laptelui nefiert, sau daca acesta este
interzis, cu atat mai mult ar trebui sa fie interzis automobilul, care
provoaca nu numai un numar mare de accidente, schilozi si invalizi, ci chiar
si multi morti.
Laptele nefiert actioneaza ca un purificator, de aceea este foarte igienic.
Bacteriile straine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive si nu-i
altereaza calitatile, pentru ca laptele nu se strica, nici nu putrezeste, ci
numai se acreste. Aceasta se datoreaza fermentului lactic. Deci, nu trebuie
sa va temeti sa-l beti daca nu mai este proaspat. Laptele actioneaza totusi
ca purificator si nu pierde nimic din capacitateas a de a intretine
sanatatea.. Laptele nefiert nu se mentine pur numai pe sine, ci el curata
intestinele de resturile bacteriene de putrefactie si de alti agenti
patogeni, in timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeste. El este mort
si nu mai are nici o putere de curatire si de vindecare. Se mai spune ca
sistemul de muls este neigienic. Cei care spun asta nu stiu ca 2/3 din lapte
este muls mecanic si in curand intreaga cantitate de lapte va fi mulsa
astfel, metoda ce se practica in America de multi ani.
Nu s-a observat, de pilda, ca laptele neimbuteliat este filtrat in laptarii?
Eu cred ca afirmatia ca ar fi neigienic este un pretext al adversarilor
laptelui crud. In plus, nici prin pasteurizare el nu devine "mai curat";
dimpotriva, agentii curateniei, enzimele si acidul lactic, sunt distrusi,
astfel ca nu mai poate
fi vorba de igiena. Eu personal consum zilnic lapte crud. De ce? Pentru ca
este alimentul cel mai bun si agreabil, cel mai bun la gust, cel mai usor de
digerat, relativ cel mai ieftin si cel mai valoros. In familia noastra,
desertul este, adesea, o cana cu lapte nefiert. Fetita mea, care are sapte
ani, inca din primele saptamani de viata a mancat lapte de vaca nefiert,
diluat corespunzator. Pana in prezent nu a facut nici una din bolile
copilariei si s-a dezvoltat minunat.
Dorim sa protestam energic impotriva unei afirmatii neintemeiate aparuta
intr-o lucrare a lui Holtzer Sommers, anume ca, din cauza consumarii
laptelui nefiert, copiii ar face afta (ulceraþie, rana superficialã,
dureroasã, localizatã pe mucoasa gurii sau a faringelui), s-ar imbolnavi de
pojar, varsat de vant, scarlatina etc. Propriul meu copil este un exemplu ca
toate acestea nu sunt decat nascociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul:
laptele crud vindeca, pentru ca "imobilizeaza" acizii. In plus, pentru
convalescenti este alimentul cel mai usor digerabil.
Fara temei este si teoria lui Sommers, conform careia omul adult nu ar mai
putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau ca acesta, de indata ce
vine in contact cu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud! Chiar numai
faptul ca, in tarile balcanice, oamenii - a caror hrana de baza o constituie
laptele crud - ajung la varste mult inaintate decat media de viata, face sa
cada teoria lui Sommers. A respinge laptele pe motive etice este cu totul
altceva. Dar de ce sa-i contesti calitatile?

Read More