Se afișează postările cu eticheta Duhovnici despre copii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Duhovnici despre copii. Afișați toate postările
vineri, septembrie 28, 2012
vineri, noiembrie 18, 2011
miercuri, iunie 29, 2011
Cea mai eficientă metodă de educaţie
Metoda cea mai bună în educaţie este tot căldura şi blândeţea.
Părintele Arsenie Papacioc
Oare de ce n-o folosesc mai des ?!
joi, iunie 23, 2011
De ce mă minţi ? (I)
Dacă aţi zâmbit, să ştiţi că nu e vorba despre maneaua care era în vogă prin 2003, cred. Din păcate, anumite aspecte ale purtării Măriuţei m-au făcut să ajung şi la acest subiect neplăcut, dar extrem de prezent în vieţile noastre: minciuna. Nu voi vorbi despre politicieni, preşedintele ţării sau alte persoane importante, ci despre noi, cei mici şi nu chiar atât de departe de prima categorie menţionată. Conform părintelui Vasile Thermos , nu există om (mare sau mic!) care să nu fi spus vreo minciună, aceasta fiind greşeala cea mai des mărturisită în spovedanie. Dumnezeu Însuşi situează minciuna printre fapte grave precum furtul sau omorul şi îl numeşte pe diavol "tatăl minciunii", ceea ce e destul pentru a ne înfricoşa. Care părinte nu simte greutatea ce îl apasă când vine vorba despre creşterea unui creştin în adevăratul sens al cuvântului? Însă înainte de a apela la "nuiaua lui Solomon" (recunosc că nu o evit!) se cuvine să cercetăm cauzele pentru care copilul încearcă să ne "trombonească" (ca să folosesc o expresie din copilărie). De ce ar ascunde un copil adevărul ?Părintele Thermos (despre care am mai vorbit) se opreşte asupra a trei motive mai importante, caracteristice cu precădere vârstei şcolare şi adolescenţei. El atrage atenţia totodată asupra falselor minciuni spuse de preşcolari, pentru care limita dintre real şi imaginar e destul de neclară; povestirile lor (despre un anume eveniment, de pildă) putând să conţină elemente neadevărate sau chiar fantastice.
Primul motiv ar fi relaţia dificilă dintre părinte şi copil.
"Deseori creăm o asemenea legătură cu copilul, în care el se teme să spună adevărul, ori pentru că ştie că va urma o pedeapsă foarte dură, disproporţionată faţă de ce s-a întâmplat, ori pentru că ştie din experienţă, din alte situaţii similare, că va fi pedepsit înainte de a fi înţeles. (...) Copilul nu poate suporta consecinţele şi încearcă să se protejeze cu ajutorul minciunii.
(...) prima preocupare trebuie să se îndrepte spre noi înşine: Ce facem sau ce nu facem noi, de copilul nu poate spune adevărul? Ar trebui să ne întrebăm foarte des de unde provin minciunile pe care ni le spune, dacă acestea sunt rare sau nu, să fim atenţi ce minciună se repetă şi de către care copil, poate chiar de către toţi. De multe ori, vor recunoaşte şi părinţii, suntem mult prea exigenţi faţă de unul din copii cu un anume lucru şi cu mult mai permisivi faţă de altul în aceeaşi problemă."
Sursa imaginii
luni, iunie 13, 2011
Ce facem cu copiii "necuminţi" ? sfat al părintelui Porfirie
iunie 13, 2011 |
No Comments |
Părinţii care au copii dificili şi neascultători, să nu-şi certe copiii, ci pe acela ce se află în spatele copiilor, pe diavol. Iar pe diavol nu-l putem înfrânge decât dacă devenim noi înşine sfinţi.
din cartea Lângă Părintele Porfirie de Konstantinos Yannitsiotis Ed. Bunavestire, Bacău, 2002
din cartea Lângă Părintele Porfirie de Konstantinos Yannitsiotis Ed. Bunavestire, Bacău, 2002
miercuri, iulie 14, 2010
Despre un copil îndărătnic
Ieri am împlinit 30 de ani. Încă mi se pare incredibil... Mi-am dorit şi îmi doresc să capăt înţelepciune şi dragoste multă în următorii ani. Iată de ce am nevoie (printre altele) de înţelepciune: citatul de mai jos mi se potriveşte foarte bine!"Îmi pare rău că micuţa e capricioasă, însă e prea devreme pentru a prevesti rele pornind de la acest fapt. poate că se va schimba pe neaşteptate... Să ştiţi că îndărătnicia vesteşte deseori o voinţă tare, iar asta nu-i o trăsătură rea. Trebuie să aveţi însă înţelepciunea de a înrâuri în aşa fel ca ea să nu bage de seamă că i se porunceşte şi să facă ce doriţi dvs. ca din proprie iniţiativă. Domnul să vă dăruiască pricepere." (Oare cum poţi face acest lucru???) "
De ce asemenea cruce, întrebaţi? Ca să vă smerească şi să alunge gândurile de trufie. Pe deasupra, ca să vă amintiţi mai des cât de îndărătnici suntem noi înaintea Domnului atunci când în locul voii Lui ne supunem propriilor pofte şi cât de neplăcut este acest lucru lui Dumnezeu."
din Mântuirea în viaţa de familie, Sfântul Teofan Zăvorâtul
luni, octombrie 27, 2008
Rugaciunea mamei (din "Ne vorbeste Parintele Porfirie")
octombrie 27, 2008 |
No Comments |
Mama sa nu se margineasca la mangaierea simtita, ci sa daruiasca in acelasi timp si mangaierea rugaciunii. Copilul simte in adancul sufletului sau mangaierea duhovniceasca pe care i-o trimite mama lui si este atras catre ea. Simte paza si ocrotire atunci cand mama il imbratiseaza in taina pe copilul ei prin neincetata, staruitoarea si fierbintea ei rugaciune, si-l elibereaza de tot ce-l apasa. Mamele stiu sa se nelinisteasca, sa sfatuiasca,sa spuna multe, dar sa se roage n-au invatat. Multele sfaturi si mustrari fac foarte mult rau. fara multe cuvinte copiilor. Cuvintele lovesc in urechi, in vreme ce rugaciunea merge la inima. Este nevoie de rugaciune cu credinta lipsita de framantari, dar si de exemplu bun.
Ei, ei... Oare ce exemplu sunt eu?