miercuri, martie 07, 2012

Dacă de mâine n-aş mai vedea

Am primit în e-mail un mesaj cu rugămintea de a posta pe blog o cerere de ajutor pentru o mămică. O mămică tânără şi frumoasă (ca toate mămicile), care are ultima şansă să nu îşi piardă vederea.
Pentru ca minunea să se întâmple însă e nevoie de puţin ajutor. Poate renunţăm la pizza, ciocolata sau florile de mâine şi dăruim ceva mai valoros: o speranţă.
Despre povestea dnei. Gabriela Tudorache puteţi afla mai multe aici.

Buna ziua tuturor !

Ma numesc Gabriela Tudorache Dumitru , am 42 de ani , sunt casatorita si am doi copii minunati.

Povestea mea a inceput in 2007 , cand am avut primele semne de vedere incetosata la ochiul drept si dureri puternice de cap . Dupa consultul oftalmologic , medicul mi-a spus ca este vorbe despre o decolorare papilara care are cauze neurologice .

Am fost sfatuita sa merga la SP. SF. Pantelimon din Bucuresti la dna doctor Rosca Tatiana , medic primar neurochirurg cu specializare in oftalmologie , care m-a diagnosticat gresit cu sindrom antifosfolipidic si toxoplasma (un mic animalut) cum spunea dumneaei .

Am urmat tratament cu antiinflamatoare si antibiotice aproximativ 2 ani , timp in care ma simteam din ce in ce mai rau , iar in cele din urma mi-a spus sec si fara nicio remuscare : „mergi si la tine in Ploiesti , ce acolo nu sunt medici ? ” Am venit acasa , am plans , m-am rugat la Dumnezeu si am inceput sa caut pe internet si alte informatii despre presupusul meu diagnostic .

Rugamintea mi-a fost ascultata si am gasit medicul de care aveam nevoie , doamna dr. Mazilu Adina , medic endocrinolog , pentru care am un deosebit respect si caruia tin sa-i multumesc din suflet .

In urma analizelor facute s-a confirmat ca diagnosticul anterior era total gresit , recomandarea doamnei doctor fiind un RMN cranian , rezultatul : leziune nodulara de clinoida anterioara dreapta extinsa pe teaca nervului optic compatibila cu meningiom , dimensiuni 7/6 mm .

Am rugat-o pe doamna doctor sa-mi explice ce inseamna acest meningiom si mi-a spus ca este o formatiune tumorala benigna care stranguleaza nervul optic, creste in fiecare an aproximativ 2-3 mm , in final ducand la orbire si ca trebuie operata cat mai repede , dar din pacate la noi in tara nu exista aparatura necesara pentru o astfel de operatie, iar costurile in strainatate sunt foarte mari .

Socul a fost foarte mare , gandul ca o sa orbesc si o sa fiu o povara pentru familia mea era coplesitor, nu pot descrie in cuvinte ce poti simti cand primesti o asemenea veste. Doamna doctor m-a incurajat, mi-a spus ca ma ajuta sa gasim medicul potrivit pentru operatie .

La indrumarea doamnei doctor am mers si la Sp. Euroclinic la dl dr. Stoica Sergiu care mi-a spus ca trebuie sa repet RMN-ul in urma caruia s-a vazut ca tumoarea a crescut 9/7 mm , campul vizual aratand ca vederea la ochiul drept s-a deteriorat cu 81% .

Concluzia :

Operatia nu se poate face in tara , confirmare pe care am primit-o ulterior si de la dl dr. Nastase, Spitalul Militar , dar care mi-a spus ca operatia se poate face cu riscuri minime in Germania la clinica de neurochirurgie INI din Hanovra, recomandandu-l cu caldura pe Prof. Dr. Fahlbusch .

Am trimis toate investigatiile medicale la aceasta clinica si am primit acceptul dl. Profesor pentru operatie , dar cu conditia sa ma operez cat mai repede , altfel sansele pentru reusita sunt foarte reduse . Operatia este programata pentru luna lui iulie 2012 , costurile acesteia fiind de 35000 EUR doar operatia fara cazare . Problema este ca in plus fata de operatie , trebuie sa mai stau minim 20 de zile acolo ca sa merg regulat la controale .

Din pacate aceasta suma este imensa pentru noi si facem apel la ajutorul celor care ne pot ajuta cu donatii oricat de mici si care pot da informatia mai departe la companii care au posibilitatea sa ne sprijine , am afisat mai jos urmatoarele conturi :


BCR – Ploiesti , Str. Marasesti , nr. 185

RO87RNCB0623123175680001 (RON)

RO60RNCB0623123175680002 (EUR)

SWIFT : RNCB RO BU


Daca doriti sa ma contactati , ma puteti suna la nr. : 0724342082, 0244582978

Sau imi puteti scrie pe adresa de mail :

dumitru_gabriela31@yahoo.com

duminică, martie 04, 2012

Homeschooling în casa noastră şi anunţ conferinţă

Link
Ceea ce vedeţi în poze sunt două dintre activităţile care se desfăşoară frecvent în casa noastră: cititul şi cântatul. Nectaria iubeşte foarte mult cărţile, aşa că o tot ia pe Măriuţa de mână, ia Omida mâncăcioasă şi Vrei să fii prietenul meu ? (de la editura Cartea Copiilor), se întinde pe pat sau pe jos şi îi spune foarte drăgalaş, dar şi foarte insistent: "Eşte" (adică... citeşte).
În dreapta jos, Măriuţa îi explica cum e cu Bubo şi Viru, din primul număr al colecţiei Explorând Corpul Uman (o colecţie care sunt convinsă că va fi foarte utilă în viitorul apropiat).
În partea stângă, tati descifra un cântecel şi Măriuţa îi cânta ceva Nectariei din aceeaşi carte, exact pe podeaua din bucătărie. Precum vedeţi, spaţiul destinat învăţării este... pretutindeni, motiv pentru care curăţ frecvent gresia şi parchetul. :)
Am descoperit că Nectaria ţine creionul în poziţia corectă, deşi nimeni n-a învăţat-o şi zilnic îmi dau seama că a mai învăţat ceva de la surioara ei (ba teatru de păpuşi, ba admirat în oglindă, ba strigăte şi ţipete....). Cert e că nu regret nicio clipă timpul pe care ele îl petrec împreună şi sunt convinsă că amândouă învaţă multe una despre cealaltă şi despre viaţă: cum să aibă grijă una de alta, cum să sară în ajutorul cuiva aflat în nevoie, cum să renunţe la voia proprie, cum să se bucure de succesul cuiva (îmi amintesc cu emoţie bucuria Măriuţei văzând progresele Nectariei) şi multe altele care nu îmi vin acum în minte, dar care îmi umplu inima de veselie şi mulţumire. Numesc acesta tot homeschooling, deşi nu urmăm o programă anume...

Mai jos e un anunţ făcut de dnul. Gabriel Curcubet, preşedintele AHSR, care îi va interesa cu siguranţă pe iubitorii homeschooling-ului:

Doresc sa va anunt ca anul acesta vom organiza conferinta pe tema de home schooling in Odorheiu Secuiesc, pe data de 24 martie intre orele 9-14.
Va rog sa transmiteti stirea mai departe la cei interesati.
Luni o sa trimit si afisul conferintei pe care o sa-l postam si pe pagina noastra de Internet. Tot pe site o sa postam harta orasului si locatia Salii Cinematografului unde va avea loc conferinta.
Participarea la conferinta este gratuita. O sa servim ceai si fursecuri; va putem ajuta cu informatii de cazare si masa.
Inscrierile la conferinta: curcubetg@gmail.com
Va asteptam cu drag!
Gabriel Curcubet
Asocatia Home Schooling Romania

Programul Conferinței „Home Schooling România 2012” din Odorheiu Secuiesc

1. Ce este educația acasă?

a. Scurtă istorie a educației.

b. Cum a pus statul mâna pe educație?

c. Istoricul educației acasă.

2. Personalități istorice educate acasă – succesul educației acasă.

3. De ce home schooling in România secolului XXI?

Motive să educați acasă.

4. FAQ

a. Costuri.

b. De unde timp și pricepere?

c. Socializare.

d. Părerea familiei.

e. Părerea vecinilor.

f. Părerea autorităților.

5. De unde să procurăm materialele educaționale?

6. Legislație

marți, februarie 28, 2012

Gogoşele de ademenit primăvara

Cum primăvara nu pare dornică să se arate, am încercat s-o ademenim cu mărţişoare confecţionate de Măriuţa şi aburi parfumaţi cu scorţişoară şi cardamom, de la sosul de mere. Se pare că vântul care spulberă zăpada (din care cauză vedeţi şi pozele învăluite în alb) a dus departe şi ispita venită de la noi...
Pentru curioşi şi pofticioşi, oferim totuşi reţeta gogoşelelor noastre, care au dispărut ca zburate de viscol din castron !

ingrediente pentru
sos
: mere, miere, cardamom şi scorţişoară măcinate, ulei de cocos, puţină apă
gogoşele: făină integrală şi puţină făină albă de grâu, câteva linguri de pulpă de soia rămasă de când am pregătit laptele de soia, drojdie, apă călduţă şi sare

preparare
Se prepară un aluat pentru gogoşele, se frământă bine până ce se desprinde de pe degete şi se lasă la dospit. Când a crescut suficient, se întinde o foaie şi se taie diverse forme care se coc la foc mic în cuptorul preîncălzit.
Pentru sos am "călit" câteva mere rase, le-am blenduit împreună cu mirodeniile, apa, uleiul şi mierea (DUPĂ ce s-au răcit merele).

Noi le-am mâncat calde, dar ieri am citit că e greşit să consumăm aluaturi proaspăt coapte pentru că fermentează.
Nu pot să nu recomand site-ul descoperit ieri, tuturor celor interesaţi de hrana vegetariană.
http://www.enthusiasticlife.net/

sâmbătă, februarie 18, 2012

Germeni şi vlăstari- hrană minunată

Ieri am cumpărat două cutii cu germeni (am şi eu germeni de brocoli, floarea soarelui şi de grâu, producţie proprie, dar încă sunt prea mici) de la CasaBio (7 lei caserola) şi am descoperit că sunt foarte gustoşi combinaţi cu pâine prăjită, pate de linte şi supă de legume cu ovăz. Spre marea mea uimire Nectaria a mâncat ca şi mine aseară, adică direct din caserolă şi nu i-a scos afară cum mă temeam.

Pe mâine plănuiesc un mujdei de usturoi şi germeni alături de falafel şi cartofi fierţi în coajă. Ştiind cât de hrănitori sunt germenii, am de gând să nu ratez nicio ocazie de a îmbogăţi mesele noastre cu ei. Găsiţi informaţii despre ei la Biovega, Ligia Pop şi în multe alte locuri...

Sunt simpatici, mici, coloraţi şi plini de viaţă! Vă rămâne doar să îi încercaţi !

joi, februarie 09, 2012

Lecturi şi muzică pentru copii

În ultima vreme am citit mai multe cărţi pentru copii şi am spus poveşti din serialul "Maimuţica Judy", serial inventat de mine din raţiuni pragmatice. Judy şi frăţiorii ei se confruntă deseori cu aceleaşi probleme ca Măriuţa şi surioara ei, prin urmare soluţiile găsite de ei sau de părinţii lor pot fi mai uşor acceptate de către micuţa mea cea mare decât dacă i le-aş propune pur şi simplu; tactica e veche de când lumea, iar rezultatele sunt îmbucurătoare. Printre avantaje se numără costul redus (nu socotesc energia cheltuită de actul creator :) ), posibilitatea de a petrece oriunde şi oricând puţin timp plăcut, chicotelile (eu produc şi efecte speciale!), întrebările uneori hazlii ale Măriuţei şi mai ales apropierea sufletească ce se creează între noi. Chiar mă gândesc să înregistrez măcar o parte dintre episoade pentru ca Măriuţa să poată asculta când eu nu sunt în preajmă sau în viitorul îndepărtat, când îi va fi dor de mama.

Cred că mai toţi părinţii sunt autorii unor istorioare amuzante, eventual cu morală şi mi se pare un adevărat privilegiu să îţi auzi puiul rostind mirat şi amuzat "Chiar, mami ?" şi să îi zăreşti sclipirea din ochii lucind ca nişte cărbuni aprinşi. Cât despre surse de inspiraţie, ele sunt pretutindeni, doar să alungăm oboseala şi grijile: cărţi, viaţa de zi cu zi, evenimente istorice etc. Sigur, unele povestioare sunt mai interesante, mai izbutite, altele mai puţin, însă criticii noştri nu-s nici pe departe aşa severi ca un critic literar, iar dragostea lor pentru noi şi pentru poveşti acoperă scăderile autorului...

Cărţile tipărite au şi ele rolul lor aşa că ne bucurăm de fiecare vizită la Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" şi profităm de rafturile pline de tentaţii. Astfel că, în ultima vreme, ne-am delectat cu poezii de Elena Farago şi Eminescu, Pippi Şoseţica, Poveşti la gura sobei (o carte cu ilustraţii minunate şi cu poveşti aparţinând mai multor popoare, preferatele mele sunt cele ruseşti), Un secret important, Mary Poppins (lectură incompletă, prea dificilă pentru vârsta ei totuşi), iar acum savurăm Cele mai frumoase basme ruseşti. Lectura e însoţită uneori de întrebări ca să mă asigur că a înţeles evenimentele narate sau de încercări de a prevedea continuarea poveştii.

De la naşii fetelor am împrumutat Vivaldi şi cele patru anotimpuri, din care am câştigat nu doar dragostea pentru muzica lui Vivaldi, ci şi învăţătura despre efortul constant, condiţie esenţială pentru succes. De fapt, am mai câştigat ceva, întrucât această carte mi-a stârnit dorinţa de a o introduce pe Măriuţa în lumea muzicii clasice mai serios şi mai organizat decât am făcut-o până acum. Aşa a luat naştere ideea de a ne ocupa de câte un compozitor pe lună şi de a-i dedica o carte alcătuită de noi, după modelele de aici. Sunt foarte curioasă să văd ce va ieşi !

Şi pentru că nimic nu merge mai bine în această perioadă alături de o carte dragă decât un ceai cald sau o muzică frumoasă, vă las în compania lui Vivaldi şi vă doresc lectură cât mai plăcută!

vineri, ianuarie 13, 2012

Rubeolă şi varicelă

Acestea sunt deocamdată bolile copilăriei pe care le-au cunoscut ambele noastre fete. Am hotărât să scriu despre ele în urma propunerii venite de la Qbebe, cu gândul că poate cuiva îi va fi folositoare experienţa noastră, aşa cum şi nouă ne-a folosit experienţa altor părinţi.

Măriuţa avea cam 1, 6 ani cred când a făcut cunoştinţă cu rubeola. Am ştiut că s-a îmbolnăvit imediat după erupţie, întrucât şi prietenii ei fuseseră atinşi de "nemilosul" virus. Nu-mi amintesc să fi avut probleme deosebite, nici măcar febră serioasă, doar erupţia cutanată şi o uşoară stare de disconfort. Tratamentul a constat în lapte de mami, hidratare corespunzătoare şi stat în casă câteva zile, apoi ieşit afară, dar nu în preajma altor copii. Nimic interesant!

Noiembrie 2010 soţiorul meu drag le-a dăruit câte un pui de varicelă ambelor odrasle, el fiind posesorul unei forme moderate de varicelă, dovadă a recunoştinţei copiilor de la şcoala unde lucrează. Manifestări la Măriuţa: pusee de febră peste 38.5 (precedau fiecare val de erupţie, au durat cam 3 zile), stare proastă, frisoane, bube pe tot corpul, inclusiv în gură, acele "bube" urâte, vezicule cu lichid transparent, care se usucă ulterior şi lasă urme dacă au fost rupte prin scărpinare. La Măriuţa bola şi-a arătat toţi colţii şi încă îmi amintesc cum se scărpina noaptea în somn ca să scape de chinuitoarea senzaţie de mâncărime... Tratamentul a constat în scăderea febrei prin comprese, hidratare, mixtură mentolată, Aciclovir (la recomandarea medicului, dar cred că total ineficient) şi Ketotifen (tot la indicaţia medicului). După vreo săptămână de chin majoritatea bubiţelor erau vindecate. Între timp am ieşit la aer, dar am evitat întâlnirea cu alţi oameni.
La vreo 2 săptămâni de la declanşarea bolii la Măriuţa, au apărut primele bubiţe la Nectaria, în număr de 3. Şi singurele. Asta a fost tot. N-am fi ştiut că a fost varicelă dacă nu era clar contextul. O singură veziculă avea acel lichid clar. Tratament: lapte de mami, ieşit la aer şi soare.

Revanşa şi-o va lua însă o lună mai târziu sora vitregă a varicelei, rubeola luată din oraş, căci altă explicaţie n-am găsit. A debutat cu febră puternică, peste 39,5 pe care cu greu am putut-o stăpâni prin împachetări şi o doză sau două de Nurofen şi stare generală proastă. Peste vreo două zile a apărut erupţia cutanată bogată(!) şi inflamarea ganglionilor cervicali (în spatele urechilor). Medicul pediatru a văzut-o târziu, când erupţia deja dispăruse şi a presupus din descrierea noastră că a fost vorba de rubeolă, probabil o formă mai agresivă. Tratamentul aplicat: Nurofen, lapte, lapte , lapte de mami şi hidratare. Evident, o vreme nu ne-am mai fâţâit în oraş!

Ce-aş face diferit? M-aş ruga mai mult, aş renunţa la Aciclovir, aş administra sucuri de fructe/ legume stoarse cu un storcător melcat (dacă l-aş avea !), suc de cătină şi măceşe, argint coloidal, uleiuri volatile (dacă pacienţii le-ar primi) şi/sau sirop Imunostimulent de la Dacia Plant.

Ne iertaţi, dar nu avem poze din etapa "buboasă" ! :)

marți, ianuarie 10, 2012

2012 - Să punem început bun !


LA MULŢI ANI !

Mă bucur că în sfârşit reuşesc să mă apropii de blog şi să aştern ceva din noianul de gânduri şi idei care roiesc în capul meu! Pentru că am găsit două urări frumoase, pe care ne străduim să le memorăm cu ajutorul încurajărilor Irinei, am bucuria de a le transmite tuturor celor care încă nu sunt prea dezamăgiţi de inconstanţa cu care reuşesc să scriu...

"Domnul să vă dea mai mult decât aveţi, vouă şi copiilor voştri !" (Psalmul 113)

şi

"Şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte toată mintea, să vă păzească inimile şi cugetele întru Hristos Iisus." (Filipeni 4; 7)

A fost o vreme când căutam formule elevate, sofisticate, poate chiar poetice de a face diverse urări, însă pe măsură ce timpul a trecut, am simţit nevoia să le înlocuiesc cu ceva mai simplu, mai concentrat, dar mai bogat în semnificaţii. Până acum n-am găsit nimic care să corespundă mai bine cerinţelor mele decât Biblia, pe care mi-am propus s-o citesc cu sau fără soţ (în funcţie de timpul disponibil) mai serios şi în întregime.
Îmi amintesc că într-o carte scrisă de Sabina Wurmbrand, autoarea a constatat cât de folositoare i-au fost în temniţă, pasajele din Biblie învăţate în anii care au precedat viaţa din închisorile comuniste. La fel reiese din nenumăratele mărturii ale ortodocşilor care au supravieţuit torturilor şi ororilor crudului regim comunist.

Aşa că nu vă voi vorbi despre obiectivele pe care ni le-am stabilit în noul an, nici nu vă voi povesti despre cum am petrecut Crăciunul sau Anul Nou, nici despre câţi colindători am avut şi cât de frumos sau de grăbit au cântat, ci vă şi mă voi îndemna să nu trecem în 2012 cu ochii închişi pe lângă comorile ascunse în paginile acestei cărţi misterioase plină de viaţă şi de înţelepciune, care este Biblia.

Blog Archive