Am gasit
aici un articol care mi-a starnit interesul. M-am gandit ca e posibil sa intereseze si pe altcineva si chiar ca e posibil sa aflu alte pareri. Noi suntem mari consumatori de lapte, Mariuta e alaptata in continuare, dar bea cu placere si lapte da vaca. Insa n-am avut curaj decat o singura data sa i-l dau nefiert.
Pasteurizarea a fost introdusa de Louis Pasteur, savant francez, si consta
in incalzirea alimentelor pana la cca. 80 grade C urmata de racirea brusca,
pentru a distruge bacteriile, flora patogena. Dar, prin aceasta si
alimentele isi pierd, mai mult sau mai putin, din valoarea lor intrinseca,
ceea ce poate aduce prejudicii sanatatii, asa cum a dovedit-o un experiment
publicat in numarul din iunie al revistei "Minte si materie", din Oxford
(Anglia):"In Scotia, la o scoala agricola, s-au facut niste experimente, pentru a
putea urmari ce efect are asupra viteilor hranirea lor cu lapte pasteurizat
si cu lapte crud. Opt vitei au primit, inca din prima zi de viata, lapte
pasteurizat, iar alti opt, lapte crud. Doi din prima grupa au murit din
prima luna. Unul dintre vitei a fost scutit de continuarea probei pentru a
ramane in viata. Al patrulea vitel a murit la doua zile dupa incheierea
perioadei de proba, in timp ce ceilalti au putut fi salvati, dandu-li-se
ulterior lapte nefiert. Viteii grupei a doua, care au primit toti lapte
nepasteurizat, au rams toti in perfecta stare fizica."
Scrisoarea sanatatii, organul Asociatiei Kneipp, din sudul Germaniei, scria
in numarul 2 din 1972: "Doi oameni de stiinta americani, Potenger si Simonsen, au experimentat alimentatia cu lapte pasteurizat la pisici. Cercetarile s-au stins peste mai
mult de trei generatii de pisici. Cele hranite cu lapte crud s-au dezvoltat
normal.La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principala s-a instalat un
rahitism grav care, in cele din urma, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud, inca din prima generatie au avut loc avorturi. Animalele au suferit modificari de comportament, devenind agresive, zgariind si muscand. La 53%
din animale, glanda tiroida (organ de origine epiteliala cu secretie interna
asezata pe partea anterioara a laringelui) era slab dezvoltata. In generatia
a treia, animalele erau aproape degenerate."
Dupa cum rezulta din toate experientele de mai sus, laptele isi pierde
puterea sa datatoare de sanatate si calitatile nutritive de indata ce este
incalzit sau fiert.
Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie in cartea sa, "Enzimele,
caramizile vietii" ca prin incalzire si pasteurizare, prin procesele de
fabricatie si chimizare ale alimentelor, toate enzimele de importanta vitala
pentru noi sunt distruse.
Ca urmare, elementele principale ale laptelui, in special calciul, fierul si
fosforul, nu mai pot fi decat in mica masura asimilate, metabolizate, de
corpul nostru. Tot ceea ce ramane devine o aglomerare de deseuri ce
constituie un depozit in sange. Germenii bolilor, care misuna pretutindeni,
gasesc, in sangele incarcat de reziduurile produselor pasteurizate, un teren
propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile.
Pasteurizarile actioneaza astfel oarecum impotriva tocmai a scopului pentru
care sunt utilizate.
Un cercetator englez, Z. H. Oliver, confirma aceste adevaruri in cartea sa,
"Probele remediilor": "De ce o ramura uscata este atacata de viermi si
bacterii si nu una sanatoasa, care este plina de suc si viata?" Pentru ca
bacteriile au fost create tocmai pentru a inlatura deseurile acumulate si
astfel au un rol deosebit de important in natura. "Dar, iata ca, de indata
ce gasesc un depozit de deseuri in sange si ataca tesutul celular, noi le
invinuim ca ne-au provocat suferinta desi nu ele sunt vinovate de
declansarea bolii". In aceasta privinta sunt de
acord multi medici. Pentru a dovedi in mod cert un atare fapt, prof. Emerich
a inghitit o fiola intreaga cu bacterii de holera, care nu i-au facut,
bineinteles, nici un rau.
O mama foarte grijulie fata de copilul sau a considerat ca odrasla ei nu mai
poate bea lapte crud, de la o anumita vaca, apartinand unui prieten
apropiat, sperand ca se poate increde in onestitatea lui. Dupa un timp, s-a
descoperit ca vaca respectiva suferea de tuberculoza, boala fiind intr-o
faza foarte avansata de evolutie.
Copilul probabil ca inghitise milioane de germeni de tuberculoza. Dar i-au
daunat? Nicidecum! Band lapte crud si folosind si alte cruditati, avea o
constitutie foarte robusta, astfel incat bacteriile nu au gasit un teren
favorabil, prielnic, pentru dezvoltare.
Z. H. Oliver a mai adaugat ca "laptele, o capodopera dietetica", daca este
pasteurizat devine" o usa deschisa pentru boli si moarte".
Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat in ziarul "Asistenta sociala",
nr. 47 din 1934, rezultatele unor studii facute asupra aparitiei si
evolutiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Ea a
descoperit ca laptele crud constituie o aparare activa impotriva bolilor,
care sunt atat de raspandite. Experientele facute asupra a 750 de baieti au
scos la iveala, dupa trei-patru ani, rezultate uimitoare. La o grupa de 58
de copii, carora li s-a dat regulat lapte crud, dupa acelasi interval de
timp nu a mai aparut nici un caz de carie dentara. Alte experimente, cu alte
grupe, au dat aceleasi rezultate.
Arnold de Viers, un cercetator american, consemneaza in cartea sa, "Elixirul
vietii", tot felul de experimente efectuate in Anglia si America, unele in
universitati, altele in spitale. Copiii
carora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au imbolnavit in scurt timp
de scorbut (lipsa vitaminei C), rahitism (lipsa de calciu), tulburari
digestive si alte boli.
Experientele au demonstrat ca laptele pasteurizat, in loc sa apere de
tuberculoza, a favorizat-o.
Intr-un camin de copii din Anglia, 14 copii - dintr-o grupa experimentala
mai mare -, care au fost alimentati un timp, regulat, numai cu lapte
pasteurizat, s-au imbolnavit de tuberculoza, in timp ce intr-o alta grupa
experimentala, hranita cu lapte crud, numai un singur baiat s-a imbolnavit
de aceasta boala.
Arnold de Viers descrie cu lux de amanunte toate experientele, asa incat nu
poate fi vorba de niste rezultate inventate.
Toate aceste dovezi arata ca atat laptele pasteurizat cat si fierberea sunt
fara sens, nu numai ca sanatatea oamenilor este prejudiciata, dar prin
devalorizarea alimentelor se pierd milioane.
Am locuit cativa ani in Florida - SUA. Am fost pus in situatia, la un moment
dat, sa trebuiasca sa fac rost de lapte crud pentru niste copii bolnavi ai
unor vecini, dar oricat m-am zbatut, mi-a fost imposibil. Nici taranii nu
puteau sa-mi vanda, pentru ca legile interziceau comercializarea laptelui ca
atare. Nestiinta celor multi a permis unor profitori sa voteze o astfel de
lege. Singurul avantaj al pasteurizarii consta in faptul ca, in acest fel,
laptele poate fi pastrat mai mult timp si transportat fara a se altera.
Consumatorului nu-i aduce nici un folos, ci pagube incalculabile. Sa nu
uitam ca laptele contine mai mult calciu decat orice aliment, iar 90% din
oameni sufera de lipsa de calciu. Multe boli, chiar si artroza, afectiunile
coloanei vertebrale, ale articulatiilor si cele de cord,
ca si fracturile sunt consecinte ale lipsei de calciu. Pentru asigurarea
cantitatii de calciu necesara organismului trebuie sa bem zilnic putin lapte
crud.
In multe regiuni ale Germaniei nu se mai gaseste deloc lapte crud. In
Elvetia lucrurile stau ceva mai bine, dar si aici laptarii "dispar" unul
cate unul. Daca oamenilor nu li se spune adevarul curat, in curand vom
ramane si noi fara lapte crud. Chiar si acum se foloseste mai mult lapte
pasteurizat, desi este mai scump. Nu se stie ca prin pasteurizare calitatile
lui sunt depreciate, fapt ce constituie o cauza a bolilor. Nu se stie ca o
cura cu lapte crud poate vindeca boli grele: chiar si pentru potolirea setei
este mult mai bun si mai ieftin decat orice alta bautura gazoasa indulcita.
Cine vrea sa se hraneasca ieftin si totusi foarte sanatos, foloseste mult
lapte crud.
Iaurtul isi pierde si el o parte din valoarea sa prin fierbere (enzime,
proteine, vitamine,calciu) ; in plus, acidul puternic din iaurt rapeste
corpului calciul. Din contra, laptele nefiert, cel mai bun furnizor de
calciu, are proprietati bazice in proportie de 80% si neutralizeaza,
asemenea zarzavaturilor, toxinele acide daunatoare din organism. De aceea
vindeca bolile. Nici un dusman al laptelui nefiert nu poate tagadui acest
adevar. Laptele prins, cat nu s-a acrit si este folosit cu masura este
inofensiv. Doar bolnavii de reumatism trebuie sa-l evite.
Toate sunt bune, ar obiecta cineva, daca nu ar exista si riscuri! Care risc?
O data cu exemplele prezentate, am vazut ca pericolele sunt mai mari si mai
multe in cazul laptelui pasteurizat decat la cel nefiert.
In Bulgaria si in alte state rasaritene, laptele crud si cel prins
constituie alimente de baza si nimeni nu se gandeste la
vreun risc. Daca multi oameni din aceste tari traiesc si peste 100 de ani,
doar laptelui crud ar trebui sa-i multumeasca! Frica de imbolnavire este asa
de mare, incat, cu toate avantajele laptelui crud, ea are castig de cauza..
Iar cei ce alarmeaza impotriva asa-ziselor riscuri ale utilizarii laptelui
nefiert, o fac pentru beneficiul lor, inducand in eroare oamenii. Daca se
atrage atentia impotriva consumarii laptelui nefiert, sau daca acesta este
interzis, cu atat mai mult ar trebui sa fie interzis automobilul, care
provoaca nu numai un numar mare de accidente, schilozi si invalizi, ci chiar
si multi morti.
Laptele nefiert actioneaza ca un purificator, de aceea este foarte igienic.
Bacteriile straine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive si nu-i
altereaza calitatile, pentru ca laptele nu se strica, nici nu putrezeste, ci
numai se acreste. Aceasta se datoreaza fermentului lactic. Deci, nu trebuie
sa va temeti sa-l beti daca nu mai este proaspat. Laptele actioneaza totusi
ca purificator si nu pierde nimic din capacitateas a de a intretine
sanatatea.. Laptele nefiert nu se mentine pur numai pe sine, ci el curata
intestinele de resturile bacteriene de putrefactie si de alti agenti
patogeni, in timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeste. El este mort
si nu mai are nici o putere de curatire si de vindecare. Se mai spune ca
sistemul de muls este neigienic. Cei care spun asta nu stiu ca 2/3 din lapte
este muls mecanic si in curand intreaga cantitate de lapte va fi mulsa
astfel, metoda ce se practica in America de multi ani.
Nu s-a observat, de pilda, ca laptele neimbuteliat este filtrat in laptarii?
Eu cred ca afirmatia ca ar fi neigienic este un pretext al adversarilor
laptelui crud. In plus, nici prin pasteurizare el nu devine "mai curat";
dimpotriva, agentii curateniei, enzimele si acidul lactic, sunt distrusi,
astfel ca nu mai poate
fi vorba de igiena. Eu personal consum zilnic lapte crud. De ce? Pentru ca
este alimentul cel mai bun si agreabil, cel mai bun la gust, cel mai usor de
digerat, relativ cel mai ieftin si cel mai valoros. In familia noastra,
desertul este, adesea, o cana cu lapte nefiert. Fetita mea, care are sapte
ani, inca din primele saptamani de viata a mancat lapte de vaca nefiert,
diluat corespunzator. Pana in prezent nu a facut nici una din bolile
copilariei si s-a dezvoltat minunat.
Dorim sa protestam energic impotriva unei afirmatii neintemeiate aparuta
intr-o lucrare a lui Holtzer Sommers, anume ca, din cauza consumarii
laptelui nefiert, copiii ar face afta (ulceraþie, rana superficialã,
dureroasã, localizatã pe mucoasa gurii sau a faringelui), s-ar imbolnavi de
pojar, varsat de vant, scarlatina etc. Propriul meu copil este un exemplu ca
toate acestea nu sunt decat nascociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul:
laptele crud vindeca, pentru ca "imobilizeaza" acizii. In plus, pentru
convalescenti este alimentul cel mai usor digerabil.
Fara temei este si teoria lui Sommers, conform careia omul adult nu ar mai
putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau ca acesta, de indata ce
vine in contact cu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud! Chiar numai
faptul ca, in tarile balcanice, oamenii - a caror hrana de baza o constituie
laptele crud - ajung la varste mult inaintate decat media de viata, face sa
cada teoria lui Sommers. A respinge laptele pe motive etice este cu totul
altceva. Dar de ce sa-i contesti calitatile?
Am avut si inca am caruciorul; Mariuta a mers in el primele 2, 3 luni, apoi am dus-o intr-un port bebe incomod. Biata de ea nu statea prea bine...iar spatele nostru nici atat! Dar ii placea muuuuuuult mai mult decat in carucior. In clipa in care am gasit pe internet wrap-ul insa, am stiut ca e ceea ce imi trebuia si am facut tot (im)posibilul sa il cumparam. Nu regret o secunda achizitia si n-am ezitat niciodata s-o recomand oricui. Noi am comandat-o din Germania dar spre marea mea bucurie am vazut ca exista si mamici romance care au inceput sa confectioneze asa ceva.
