miercuri, decembrie 31, 2008
marți, decembrie 23, 2008
Decoraţiuni pentru brăduţ
decembrie 23, 2008 |
2 Comments |
Iată creaţiile noastre artistice pentru brăduţ. Să mai spun că toata casa e sclipitoare... adică plină de sclipici ?
duminică, decembrie 21, 2008
Un colind în dar: Coventry Carol
decembrie 21, 2008 |
No Comments |
Există tot felul de colinde şi toate au frumuseţea lor, fie că sunt pline de speranţă, fie că ascund în ele tristeţe. Acest cutremurător colind (deşi nu e propriu-zis un colind), pe care vi-l ofer în dar, datează din secolul al XVI-lea şi descrie uciderea pruncilor la porunca lui Irod. Engleza mai veche nu e chiar aşa de greu de înţeles (am adăugat deasupra versurilor traducerea în engleza actuală a unor forme vechi), aşa că vă invit să ascultaţi câteva clipe durerea sfâşietoare a mamei care îşi ştie fiul condamnat la moarte şi să medităm puţin împreună la un alt aspect al sărbătorii Crăciunului.
Poate că o rugăciune pentru toţi copiii lumii acesteia care au căzut pradă cruzimii noastre e mai mult decât binevenită...
Thou- you hath-has Thee-you Thy- your
1. Lullay, Thou little tiny Child,
By, by, lully, lullay.
Lullay, Thou little tiny Child.
By, by, lully, lullay.
2. O sisters, too, how may we do,
For to preserve this day;
This poor Youngling for whom we sing,
By, by, lully, lullay.
3. Herod the King, in his raging,
Charged he hath this day;
His men of might, in his own sight,
All children young, to slay.
4. Then woe is me, poor Child, for Thee,
And ever mourn and say;
For Thy parting, nor say nor sing,
By, by, lully, lullay.
Fetiţă de 2.11 ani are nevoie de ajutorul nostru
decembrie 21, 2008 |
2 Comments |
Daria Maria Vele ar putea fi copilul nostru de 2 ani şi 11 luni... A fost sănătoasă până a aflat că suferă de leucemie acută. Transplantul de măduvă din Austria poate fi mâna pe care i-o întinde Dumnezeu în ajutor. Dar fetiţa e încă mică şi n-are cei 150.000 euro necesari pentru operaţie. O ajutăm să ajungă la mâna salvatoare?
Preiau anunţul de pe site-ul Radio Renaşterea Cluj:
Familia unui preot are nevoie de ajutorul nostru
Facem pe această cale un apel către toţi cei care doresc să fie alături de drama familiei tânărului preot Cosmin Vele, redactor la Radio Renaşterea, a cărui fetiţă de trei ani a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică. Un tratament reuşit nu poate fi asigurat decât la o clinică de specialitate din Viena, cu costuri foarte mari, mult peste posibilităţile acestei familii. Cu convingerea că o boală poate fi învinsă de iubirea creştină dintre oameni şi de încrederea în ajutorul lui Dumnezeu, îi rugăm pe toţi cei care doresc să sprijine această familie să o facă la:
BRD Cluj
Cont în lei - RO19BRDE130SV39919001300
Cont Euro: RO84BRDE130SV81431761300
Titular de cont: Vele Valeriu Cosmin
Detalii aici:
http://www.citynews.ro/cluj/stiri/eveniment+29/campanie-pentru-salvarea-unei-fetite-bolnave-de-leucemie+29066/
http://www.informatiacluj.ro/Ajutor-umanitar-pentru-o-fetita-cu-leucemie~13056
sâmbătă, decembrie 20, 2008
Cu drag, elevilor şi profesorilor mei
decembrie 20, 2008 |
No Comments |
Chiar dacă n-am reuşit să scriu de ceva vreme le-am urat în gând tuturor celor care citesc aici şi tuturor bloguitorilor care îmi sunt dragi, să aibă parte de tot ce poate fi mai bun în aceste zile sfinte. Şi l-am rugat pe Domnul să ne păzească pe toţi de rele şi să ne ajute să ne bucurăm întotdeauna de ceea ce avem...
Pentru noi, Crăciunul a fost încărcat de bucuria pe care ne-au adus-o micii vecini colindători şi prietenii care ne-au vizitat şi ne-au colindat foarte frumos, de bucuria pe care ne-au făcut-o vecinii noştri ducându-ne cu maşina la două biserici foarte frumoase şi pline de tineri(în special) şi mulţii lor prichindei: biserica studenţească şi capela Christiana. Împodobirea bradului şi bucuria că suntem toţi trei, oaspeţii dragi şi veselia Măriuţei au alungat puţin din îngrijorarea şi teama provocate de suferinţa soţului meu drag.
Pe când făceam ordine printre cărţi am găsit desene făcute de foşti elevi, desene ce-mi fuseseră dăruite cu ocazia sărbătorii Crăciunului de nişte mânuţe delicate şi nevinovate de pitici lipicioşi şi dulci ca mierea...M-au năpădit amintirile orelor petrecute printre râsete şi chicoteli, îmbrăţişări, cântece şi jocuri, colinde şi serbări, flori şi copii emoţionaţi, cortine trase şi părinţi nerăbdători, chipuri îmbujorate sau ruşinate, cutiuţe de bomboane şi mânuţe care aşteptau să le prindă şi n-am putut spune decât cum spunea profesorul meu de româna din gimnaziu: "Dumnezeu m-a iubit şi prin elevii pe care mi i-a dat !" Nu de puţine ori am lăcrimat pe furiş privindu-i şi L-am rugat pe Domnul să aibă grijă de ei, aşa cum nu de puţine ori am lăcrimat amintindu-mi cu mult drag şi recunoştinţă de profesorii mei, în special de cel de limba română (pe care l-am pomenit deja) şi de doamnele care m-au învăţat limba engleză, sau de profesorul de franceză din liceu. Cum n-am alte mijloace să îmi exprim recunoştinţa, zic o rugăciune pentru toţi cei ce mi-au rămas în suflet, fie ei elevi sau profesori dragi... Domnul să îi binecuvinteze !
Acum veţi putea înţelege cu siguranţă, semnificaţia fragmentului de film pe care l-am inclus în această postare, film pe care îl recomand călduros celor ce nu l-au văzut încă: Adio, domnule Chips !
Pentru noi, Crăciunul a fost încărcat de bucuria pe care ne-au adus-o micii vecini colindători şi prietenii care ne-au vizitat şi ne-au colindat foarte frumos, de bucuria pe care ne-au făcut-o vecinii noştri ducându-ne cu maşina la două biserici foarte frumoase şi pline de tineri(în special) şi mulţii lor prichindei: biserica studenţească şi capela Christiana. Împodobirea bradului şi bucuria că suntem toţi trei, oaspeţii dragi şi veselia Măriuţei au alungat puţin din îngrijorarea şi teama provocate de suferinţa soţului meu drag.
Pe când făceam ordine printre cărţi am găsit desene făcute de foşti elevi, desene ce-mi fuseseră dăruite cu ocazia sărbătorii Crăciunului de nişte mânuţe delicate şi nevinovate de pitici lipicioşi şi dulci ca mierea...M-au năpădit amintirile orelor petrecute printre râsete şi chicoteli, îmbrăţişări, cântece şi jocuri, colinde şi serbări, flori şi copii emoţionaţi, cortine trase şi părinţi nerăbdători, chipuri îmbujorate sau ruşinate, cutiuţe de bomboane şi mânuţe care aşteptau să le prindă şi n-am putut spune decât cum spunea profesorul meu de româna din gimnaziu: "Dumnezeu m-a iubit şi prin elevii pe care mi i-a dat !" Nu de puţine ori am lăcrimat pe furiş privindu-i şi L-am rugat pe Domnul să aibă grijă de ei, aşa cum nu de puţine ori am lăcrimat amintindu-mi cu mult drag şi recunoştinţă de profesorii mei, în special de cel de limba română (pe care l-am pomenit deja) şi de doamnele care m-au învăţat limba engleză, sau de profesorul de franceză din liceu. Cum n-am alte mijloace să îmi exprim recunoştinţa, zic o rugăciune pentru toţi cei ce mi-au rămas în suflet, fie ei elevi sau profesori dragi... Domnul să îi binecuvinteze !
Acum veţi putea înţelege cu siguranţă, semnificaţia fragmentului de film pe care l-am inclus în această postare, film pe care îl recomand călduros celor ce nu l-au văzut încă: Adio, domnule Chips !
Ciupercile...o mare slăbiciune
decembrie 20, 2008 |
2 Comments |
Ştiu că gospodinele sunt în căutare de reţete rapide, gustoase şi hrănitoare şi cum e încă post, m-am gândit să dau şi eu o mână de ajutor. Vă spun ce am gătit ieri şi cum am asigurat meniul pentru una, două zile. Dar nu mă întrebaţi cantităţile! Totul a fost măsurat ochiometric :)
Orez cu ciuperci şi linte roşie
Orez brun(sau integral) fiert aproape în întregime, amestecat cu următorul preparat: ceapă, linte roşie fiartă şi ciuperci Pleurotus tăiate şuviţe, toate călite in puţin ulei. Orezul cu restul se mai fierb puţin, până sunt fierte orezul şi ciupercile. Puteti adăuga măghiran, pătrunjel verde etc... după plăcerea fiecăruia! Rezultatul ? Un deliciu!
Ciuperci cu maioneză şi pătrunjel
Fierbeţi ciuperci Champignon tocaţi-le mărunt şi amestecaţi-le cu maioneză de pufuleţi, pătrunjel tocat fin şi usturoi. Puteţi pune şi puţină zeamă de lămâie. Maioneza se prepară astfel: peste pufuleţi se toarnă puţină apă călduţă şi se zdrobesc până rezultă o pastă. Adăugaţi puţin muştar şi ulei ca la o maioneză normală. Alt deliciu...
Ciuperci Pleurotus pane
Cred că aţi ghicit deja reţeta ! Ciupercile spălate şi uscate se trec printr-un amestec de făină şi apă de consistenţa compoziţiei pentru clătite. Se prăjesc în ulei şi se mănâncă fie cu usturoi, fie cu o salată de praz sau oricum vă cade bine! Se sărează după ce au fost prăjite! O bunătate. nu alta...
Ciorbă de ciuperci
La ciorba de zarzavaturi clasică ( morcovi, păstârnac, ţelină, pătrunjel, ceapă, cartof) am adăugat câteva rondele de praz şi fâşii de...Pleurotus, sare, puţin suc de roşii şi pătrunjel verde. Nenea de la piaţă mi-a spus să pun neapărat şi smântână ! Vă las sa judecaţi singuri !
Orez cu ciuperci şi linte roşie
Orez brun(sau integral) fiert aproape în întregime, amestecat cu următorul preparat: ceapă, linte roşie fiartă şi ciuperci Pleurotus tăiate şuviţe, toate călite in puţin ulei. Orezul cu restul se mai fierb puţin, până sunt fierte orezul şi ciupercile. Puteti adăuga măghiran, pătrunjel verde etc... după plăcerea fiecăruia! Rezultatul ? Un deliciu!
Ciuperci cu maioneză şi pătrunjel
Fierbeţi ciuperci Champignon tocaţi-le mărunt şi amestecaţi-le cu maioneză de pufuleţi, pătrunjel tocat fin şi usturoi. Puteţi pune şi puţină zeamă de lămâie. Maioneza se prepară astfel: peste pufuleţi se toarnă puţină apă călduţă şi se zdrobesc până rezultă o pastă. Adăugaţi puţin muştar şi ulei ca la o maioneză normală. Alt deliciu...
Ciuperci Pleurotus pane
Cred că aţi ghicit deja reţeta ! Ciupercile spălate şi uscate se trec printr-un amestec de făină şi apă de consistenţa compoziţiei pentru clătite. Se prăjesc în ulei şi se mănâncă fie cu usturoi, fie cu o salată de praz sau oricum vă cade bine! Se sărează după ce au fost prăjite! O bunătate. nu alta...
Ciorbă de ciuperci
La ciorba de zarzavaturi clasică ( morcovi, păstârnac, ţelină, pătrunjel, ceapă, cartof) am adăugat câteva rondele de praz şi fâşii de...Pleurotus, sare, puţin suc de roşii şi pătrunjel verde. Nenea de la piaţă mi-a spus să pun neapărat şi smântână ! Vă las sa judecaţi singuri !
vineri, decembrie 19, 2008
O poezie pentru când vom fi bunici
decembrie 19, 2008 |
2 Comments |
The Things That Matter
E. (Edith) Nesbit
Now that I’ve nearly done my days,
And grown too stiff to sweep or sew,
I sit and think, till I’m amaze,
About what lots of things I know:
Things as I’ve found out one by one—
And when I’m fast down in the clay,
My knowing things and how they’re done
Will all be lost and thrown away.
There’s things, I know, as won’t be lost,
Things as folks write and talk about:
The way to keep your roots from frost,
And how to get your ink spots out.
What medicine’s good for sores and sprains,
What way to salt your butter down,
What charms will cure your different pains,
And what will bright your faded gown.
But more important things than these,
They can’t be written in a book:
How fast to boil your greens and peas,
And how good bacon ought to look;
The feel of real good wearing stuff,
The kind of apple as will keep,
The look of bread that’s rose enough,
And how to get a child asleep.
Whether the jam is fit to pot,
Whether the milk is going to turn,
Whether a hen will lay or not,
Is things as some folks never learn.
I know the weather by the sky,
I know what herbs grow in what lane;
And if sick men are going to die,
Or if they’ll get about again.
Young wives come in, a-smiling, grave,
With secrets that they itch to tell:
I know what sort of times they’ll have,
And if they’ll have a boy or gell.
And if a lad is ill to bind,
Or some young maid is hard to lead,
I know when you should speak ’em kind,
And when it’s scolding as they need.
I used to know where birds ud set,
And likely spots for trout or hare,
And God may want me to forget
The way to set a line or snare;
But not the way to truss a chick,
To fry a fish, or baste a roast,
Nor how to tell, when folks are sick,
What kind of herb will ease them most!
Forgetting seems such silly waste!
I know so many little things,
And now the Angels will make haste
To dust it all away with wings!
O God, you made me like to know,
You kept the things straight in my head,
Please God, if you can make it so,
Let me know something when I’m dead.
joi, decembrie 18, 2008
Eşarfa port bebe sau de ce sunt fericiti copiii (partea a-III-a)
decembrie 18, 2008 |
2 Comments |
Beneficii ale purtatului în eşarfă pentru bebeluş
- Purtatul bebeluşilor le satisface nevoia de bază de apropiere şi de siguranţă.
- În cazul prematurilor, timpul care trebuia petrecut în pântecul mamei poate fi recuperat dacă sunt ţinuţi extrem de aproape de ea. Astfel, purtatul îi uneşte pe mamă şi copil şi mai mult, mai ales dacă au avut parte de mai puţină apropiere mai devreme.
- Când e aproape de corpul dumneavoastră, bebeluşul se simte protejat şi în siguranţă. Vă simte mişcările, vă poate auzi şi mirosi. Acest lucru are efecte pozitive asupra dezvoltării fizice, motorii şi mentale.
- Cu ajutorul eşarfei, părinţii copiilor adoptaţi le pot oferi acestora siguranţă şi sentimentul de încredere.
- Flatulenţa şi durerea produse de colici pot fi considerabil reduse de masajul uşor produs de mişcarea în eşarfă şi de căldura corpului purtătorului.
- Bebeluşii sunt alinaţi de legănarea uşoară, similară celei din pântecul mamei (chiar şi în cazul copiilor care plâng mult şi au colici) şi deseori adorm în timp ce sunt purtaţi.
- Prin mişcările variate pe care le face împreună cu dumneavoastră, începând cu momentul naşterii, bebeluşul îşi exersează simţul echilibrului. Metabolismul este de asemenea stimulat.
- Poziţia cu picioarele depărtate are efect pozitiv asupra dezvoltării şoldurilor, putând corecta postura incorectă.
- Coloana vertebrală a bebeluşilor este din naştere rotunjită. Din acest motiv este benefic pentru dezvoltarea lor, să nu fie nevoiţi să stea întinşi drept în pat sau în cărucior. Ţesătura specială pe care o au eşarfele noastre se mulează după corpul bebeluşului şi îl susţine.
- Bebeluşul dumneavoastră poate vedea „lumea de sus” şi capătă sentimentul că „aparţine acestei lumi mari”.
Aici găsiţi partea I şi partea a-II-a.
Fotografiile şi textul original sunt preluate de aici.
Am obţinut permisiunea de a traduce informaţiile de pe site-ul www.hoppediz.de şi mi se pare firesc să menţionez numele firmei şi calităţile pe care le au produsele dumnealor, datorită faptului că eu sunt unul dintre cei mai fericiţi posesori de eşarfă port bebe Hoppediz.
marți, decembrie 16, 2008
duminică, decembrie 14, 2008
Purtarea sarcinii şi alăptarea (II)
decembrie 14, 2008 |
No Comments |
Mai jos e continuarea primei postari cu titlul Purtarea sarcinii şi alăptarea. Am postat-o in aceeasi zi cu un alt mesaj si am impresia ca a ramas neobservata. Si ar fi pacat pentru ca in cuvintele parintelui Paisie se ascunde un mare adevar...
Mesajul il gasiti aici.
pentru intelegere si rabdare!
Mesajul il gasiti aici.
vineri, decembrie 12, 2008
Cu recunostinţă, domnilor doctori...
decembrie 12, 2008 |
5 Comments |
Un rand scris de Nicoleta mi-a atras atenţia şi m-a făcut să scriu: "personalul medical care au uitat sa zambeasca oamenilor pe care ii ajuta, sa le intoarca Domnul zambetul".
In aceste ultime săptămâni am avut ocazia să cunosc mai multi doctori. Din diferite spitale. Diferite specializări. Şi, în ciuda neplăcerii pe care mi-o provoacă spitalele, am simţit o reală bucurie că i-am cunoscut. Doctoriţa de la ORL (UPU, Cluj), care a tratat-o pe Măriuţa cu blândeţe şi cu zâmbet, deşi are zeci de urgenţe zilnic (cine a mers la ORL cu un prichindel înţelege ce vreau să spun), doctorul (rezident) foarte politicos şi calm, care m-a consultat ieri la Urgenţe ORL (Medicala II), radiologul care a "pozat" zeci de pacienţi ieri, dintre care unii abia se puteau mişca. Ar mai fi de adăugat asistentele, care s-au purtat cu multă omenie, în special o doamnă de la Spitalul CFR, care mi-a adus şi mâncare de la cantină pentru Măriuţa, în timp ce aşteptam ca soţul meu să fie operat. NU am avut bani şi NU am răsplătit aceste gesturi frumoase decât cu un Mulţumesc cald. Domnul să le răsplătească bunăvoinţa şi dărnicia!
P.S. Ca totul să fie şi mai frumos, farmacistul care mi-a dat antibioticul prescris ( suficient de scump ca să îl lase pe Moşu' lefter de tot!), mi l-a dat gratuit, deşi i-am explicat de ce era completată reţeta incorect. Mi-a spus că şi aşa îmi doream un cadou de la Moşu'... Cum să nu fii recunoscător?!
joi, decembrie 11, 2008
Purtarea sarcinii şi alăptarea (II)
decembrie 11, 2008 |
1 Comment |
din VIAŢA de FAMILIE, CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL Partea I
Mama trebuie să alăpteze (copilul) cât poate mai mult. Laptele mamei dă sănătate copiilor ei. Prin alăptare copiii nu sug numai lapte, ci şi dragoste, afecţiune, mângâiere, siguranţă, dobândind astfel un caracter puternic. Dar şi pe mamă o ajută alăptarea. Atunci când mamele nu-şi alăptează copiii, se creează anomalii în organismul lor, care pot duce chiar la extirparea sânului.
Mai demult, o mamă putea să alăpteze şi copilul vecinei, dacă aceea nu avea lapte. Acum însă multe mame se îngreuiază să-şi alăpteze chiar şi proprii copii. Mama care se leneveşte şi nu-şi alăptează copilul transmite această lenevire şi copilului ei. Mai demult cutiile cu lapte concentrat aveau pe ele o etichetă cu o mamă care ţinea la sânul ei un copil. Acum însă au o mamă care ţine în braţe nişte flori. Mamele nu-şi mai alăptează copiii şi astfel aceştia cresc fără mângâierea mamei. Şi atunci cine le va da afecţiune şi dragoste? Cutia cu laptele de vacă? Copiii sug din sticla "îngheţată" şi astfel îngheaţă şi inima lor. Apoi, după ce cresc mari, caută mângâiere în sticla de la tavernă.
miercuri, decembrie 10, 2008
Purtarea sarcinii şi alăptarea (I)
decembrie 10, 2008 |
No Comments |
din VIAŢA de FAMILIE, CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL
Educaţia copilului începe încă din perioada sarcinii. Dacă mama care poartă în pântece se supără şi se mâhneşte, atunci şi fătul se tulbură în ea. Iar dacă mama se roagă şi trăieşte duhovniceşte, copilaşul din pântecele ei se sfinţeşte. De aceea, femeia atunci când e însărcinată, trebuie să rostească rugăciunea lui Iisus, să citească puţin din Evanghelie, să psalmodieze, să nu-şi pricinuiască nelinişti, dar şi ceilalţi să caute să nu o mâhnească. Făcând astfel, copilul care se va naşte va fi sfinţit, iar părinţii nu vor avea probleme cu el, nici când e mic, nici când va creşte mare.
Partea a-II-a
marți, decembrie 09, 2008
Un ceai si un cantec...
decembrie 09, 2008 |
No Comments |
Ne place ceaiul, ne plac vocile de copii, ne place sa cantam si uite asa invatam engleza usor, usor, fara efort... Se poate si sa renuntati la calculator si sa cantati pur si simplu; copiii mici adora sa imite ce aud si ce vad. Spre marea mea surprindere, Mariuta a invatat cateva cantecele in engleza foarte repede (nu aveam experienta cu prescolarii) si le cantam toata ziua. Ne ferim cat se poate de calculator, desi nu atat cat as vrea eu.
luni, decembrie 08, 2008
De unde vine puterea unei mame
decembrie 08, 2008 |
3 Comments |
din VIAŢA de FAMILIE, CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL
Pe mamă o doare pentru copiii ei, se osteneşte, dar nu simte oboseala. Se sileşte pe ea însăşi, dar fiindcă îşi iubeşte copiii şi casa, pe toate le face cu bucurie. Mai mult se oboseşte unul care stă întins toată ziua, decât ea. Mi-aduc aminte că, atunci când eram mic, mama trebuia să care apă, care era foarte departe de casă; trebuia să facă pâine, să spele rufele, să meargă şi la ogor. Adică făcea toate treburile, ne avea şi pe noi care o zăpăceam şi pe lângă toate astea, trebuia să facă şi "judecată" atunci când ne certam. Însă spunea: "Aceasta este datoria mea. Sunt obligată să le fac pe toate, fără murmur". Iar aceasta o spunea din toată inima, deorece îşi iubea casa şi copiii ei şi nu se descuraja din pricina treburilor, ci pe toate le făcea cu bucurie. (sublinierea îmi aparţine)
joi, decembrie 04, 2008
Din nou despre vaccinuri
decembrie 04, 2008 |
No Comments |
Am citit cu mult interes articolele postate pe alte bloguri despre acest subiect. Revin cu un articol ce mi-a fost trimis de un prieten, articol aparut in Formula As. Ca de obicei, astept comentarii...
http://www.formula-as.ro/2008/841/sanatate-35/vaccinurile-intre-da-si-nu-dr-rares-simu-medic-specialist-in-imunologie-clinica-si-alergologie-10330
http://www.formula-as.ro/2008/841/sanatate-35/vaccinurile-intre-da-si-nu-dr-rares-simu-medic-specialist-in-imunologie-clinica-si-alergologie-10330
Noi motive de recunostinta
decembrie 04, 2008 |
3 Comments |
N-am mai scris desi imi doream tare mult: viroza si otita Mariutei impreuna cu operatia sotului meu n-au mai lasat timp de blog. Nici acum n-am, dar vreau sa multumesc, chiar si cu intarziere Anei si Cristinei care au considerat ca blogul acesta merita premii. Am citit atatea lucruri frumoase si utile pe multe bloguri (inca n-am putut sa le pun pe toate pe lista mea)incat nici nu stiu incotro sa imi indrept privirea si cui sa daruiesc premiile ce mi-au fost daruite!
Acest ultim dar, care m-a bucurat la fel de mult ca si celelalte, il ofer cu multa placere urmatoarelor bloguri, desi lista e departe de a fi completa...
http://isabellelorelai.wordpress.com/
http://uncoltisorderai.blogspot.com/
http://dulcecasa.blogspot.com/
http://marilena-blog.blogspot.com/
http://jurnaldemultumire.blogspot.com/
http://daruindveidobandi.blogspot.com/
http://bogdan-andrei.blogspot.com/
Regulamentul se gaseste la http://dolce-memole.blogspot.com/2008/11/premio-dolcezza.html.
Acest ultim dar, care m-a bucurat la fel de mult ca si celelalte, il ofer cu multa placere urmatoarelor bloguri, desi lista e departe de a fi completa...
http://isabellelorelai.wordpress.com/
http://uncoltisorderai.blogspot.com/
http://dulcecasa.blogspot.com/
http://marilena-blog.blogspot.com/
http://jurnaldemultumire.blogspot.com/
http://daruindveidobandi.blogspot.com/
http://bogdan-andrei.blogspot.com/
Regulamentul se gaseste la http://dolce-memole.blogspot.com/2008/11/premio-dolcezza.html.
luni, decembrie 01, 2008
Esarfa port bebe sau de ce sunt fericiti copiii (partea a-II-a)
decembrie 01, 2008 |
14 Comments |
Incepusem aici sa povestesc despre bucuria de a o duce pe Mariuta intr-un port bebe traditional. O simpla bucata de material, fara absolut nimic spectaculos (curele, capse, fermoare, snururi etc), a transformat multe ore intr-o adevarata binefacere pentru amandoua; nu se poate compara cu nimic linistea si multumirea pe care le-am simtit cand statea cuibarita in bratele mele. Pe langa beneficiile emotionale aceasta pretioasa "carpa", folosita de sute de ani pe fata pamantului, mai are cateva avantaje. Am obtinut permisiunea firmei de la care am cumparat-o, de a traduce cate ceva din articolele de pe site-ul lor, pentru a va putea face o imagine mai clara despre ce inseamna aceasta esarfa si cum ne poate fi de folos.
Purtatul bebelusilor ca terapie
Purtatul bebelusilor n-are doar un efect pozitiv asupra dezvoltarii lor, ci, în multe cazuri, şi unul terapeutic; dar nu înlocuieşte niciun tratament medical necesar. Iata câteva exemple:
Bebeluşii care plâng
Există bebeluşi care plâng mult, fără vreun motiv aparent. De obicei, aceasta exprimă 'doar' nevoia de apropiere. De îndată ce copilul e luat în braţe, se linişteşte. Expresia 'ia-mă in braţe' îi descrie foarte bine pe aceşti bebeluşi. Nevoia de apropiere poate fi satisfăcută prin purtatul, pe termen lung, într-o eşarfă. Veţi observa în curând că bebeluşul devine mai liniştit şi mai fericit, chiar şi când nu e purtat.
Copiii cu colici
Prematurii
Copiii prematuri sunt forţaţi să se desprindă din căldura şi siguranţa sânului matern prea devreme, de aceea au o nevoie şi mai mare de apropiere. În spitalele care tratează prematurii, 'metoda cangur' a devenit mai mult sau mai puţin standard (n.tr. e vorba de Germania). Prematurul e aşezat pe pieptul gol al mamei sau al tatălui. Purtatul în eşarfă e practicat şi în unele spitale. Ambele metode sunt o formă de dezvoltare a unei relaţii care satisface nevoia de apropiere şi siguranţă.
Displazia de şold
Bebeluşii sunt aşezaţi în eşarfe, în mod natural, cu picioarele desfăcute, ceea ce înseamnă că picioarele lor sunt depărtate şi flexate. Poziţia depărtată a picioarelor are efect pozitiv asupra dezvoltării şoldurilor şi, pe lângă metodele ortopedice, în cazuri uşoare de displazie, ajută la corectarea poziţiei defectuoase.
In cazuri grave de displazie de şold, eşarfa poate fi folosită ca metodă terapeutică, împreună cu perna Frejka. E mult mai confortabil pentru bebeluş să stea cu picioarele depărtate din cand în când, decât să poarte o pernă Frejka tot timpul.
Despicătura de buză ( Buza de lup)
Anual, 1600 de copii se nasc cu buza de lup (cheiloschizis). Buza de lup e operată azi cu succes în primul an de viaţă, prin metode standard. Oamenii îi privesc adesea cu insistenţă pe bebeluşii cu buză de lup. Purtarea bebeluşului în eşarfă, cu faţa către dumneavoastră, îl protejează de privirile curioase.
(N. tr. in original aparea despicatura valului palatin (palatoschizis); cred insa ca autorul textului se referea la despicatura de buză.)
Neurodermita
Este una dintre cele mai des întâlnite afecţiuni ale copiilor. Stressul, alergiile alimentare, la polen, praful din casă sau blana animalelor, sunt doar câţiva din factorii declanşatori sau agravanţi. Purtatul în eşarfă poate să aibă şi în acest caz un efect benefic asupra stării bebeluşului. Va fi mult mai liniştit şi mai relaxat, ceea ce deseori duce la o ameliorare a simptomelor.
sâmbătă, noiembrie 29, 2008
Esarfa port bebe sau de ce sunt fericiti copiii
noiembrie 29, 2008 |
6 Comments |
Am vorbit mai multor oameni despre ea, asa cum povestesti tuturor despre iubirea vietii tale. Nu ma pot abtine sa nu vorbesc si acum despre ea, caci prea imi e draga si e pacat sa nu afle si altii de asa minunatie.
Multe nopti au fost mai usoare si multe zile au fost cu adevarat de neuitat datorita ei. Esarfa aceasta, (cearsaful) cum o numesc unii vecini, am cumparat-o de-abia cand Mariuta avea 5,2 luni, pentru ca n-am aflat decat tarziu de existenta ei. Am invatat relativ repede cum s-o leg, iar Mariuta a fost incantata sa participe la tot ceea ce faceam. A fost cu mine, sau mai bine zis pe mine, in toate plimbarile facute pe langa casa sau in Cluj, de la parc si pana la magazine sau banca. Cu Mariuta am platit facturi, am rezolvat actele pentru PFA la Finante, am citit in fuga prin librarii sau am admirat tinerii care cantau la chitara pe strada. A invatat o gramada de lucruri simplu, firesc, pentru ca a avut acces la ele si nu afost nevoita sa stea pasiva intr-un carucior de copii. Senzatia de a o avea lipita de mine tot timpul, de a ma juca cu mainile si piciorutele ei, de a-mi adormi in brate, de a topai pe strada cantand si razand cat asteptam schimbarea culorii semaforului nu poate fi descrisa decat astfel: delicioasa!
Am facut curat in casa cu Mariuta cocotata pe spatele meu, am purtat-o pe sold, ca in vechime, sau pe fata, unde nu de putine ori a si dormit... Si ce somn! Linistit, cu adevarat odihnitor, fara plans la trezire, doar cu niste ochisori mirati care spuneau: "Acum unde suntem?". Am starnit multe intrebari si nedumeriri, dar foarte putini oameni au fost cei care au pus la indoiala beneficiile aduse de purtatul in esarfa al bebelusilor. Si cum ai putea sa te indoiesti cand le vezi zambetul increzator sau privirea alerta, pusa pe descoperiri? Faptul ca au acces la lumea cea mare, la expresiile fetei adultilor si la modul lor de a se manifesta, de la aceeasi inaltime cu acestia le da incredere si curaj omuletilor nostri dragi, care invata cu aviditate.
Am avut si inca am caruciorul; Mariuta a mers in el primele 2, 3 luni, apoi am dus-o intr-un port bebe incomod. Biata de ea nu statea prea bine...iar spatele nostru nici atat! Dar ii placea muuuuuuult mai mult decat in carucior. In clipa in care am gasit pe internet wrap-ul insa, am stiut ca e ceea ce imi trebuia si am facut tot (im)posibilul sa il cumparam. Nu regret o secunda achizitia si n-am ezitat niciodata s-o recomand oricui. Noi am comandat-o din Germania dar spre marea mea bucurie am vazut ca exista si mamici romance care au inceput sa confectioneze asa ceva.Inainte de a incheia aceasta prima parte se cuvine sa mentionez ca nu plec aproape niciunde fara esarfa mea, iar Mariuta are acum 2, 7 ani...
Fotografiile sunt preluate de aici.
joi, noiembrie 27, 2008
Munca, un exercitiu de statornicie
noiembrie 27, 2008 |
3 Comments |
Ne-am intors ! Cam obosite dupa o noapte de mers cu trenul... Acum ne-am mai odihnit si ne bucuram sa fim acasa, desi a fost bine si la bunici ! Lasand la o parte viroza urata care ne-a aranjat o saptamana din cele doua de vacanta. Voi scrie (daca mai am cand) si cateva impresii din vacanta; deocamdata anunt ca in urma articolului Irinei am mai aranjat garderoba si ma simt minunat (!),iar in urma articolului Marilenei, m-am convins inca o data ca nu sunt ingrijorata degeaba de potentialele efecte secundare ale vaccinurilor. Iata si ceva ce mi-a placut si m-a facut sa ma gandesc la felul in care muncesc; uneori zic las'ca e bine si asa, dar niciodata nu ma simt bine cand am terminat un lucru in care n-am pus tot sufletul si pentru care nu m-am straduit destul. Nu mai spun de cate ori nu mi-am analizat lectiile tinute in fata elevilor si de cate ori nu m-am gandit ca am lucrat superficial. Cum insa nu pierd nadejdea ca pot face un lucru bun cu ajutorul Domnului, o iau de la capat cu forte noi si cu hotararea de a imbunatati lucrurile macar de acum incolo. 
George Stubbs, Reapers
Se spune adesea ca munca e in slujba lui Dumnezeu. Dar numai acea munca e in slujba lui Dumnezeu, care dezvaluie ceea ce este dumnezeiesc in natura noastra, care inseamna o biruinta a vointei noastre sufletesti asupra nelinistii, a toanelor si a dorului de tihna. Foarte multa munca este 'in slujba diavolului', deoarece o indeplinim astfel incat prinde radacini in caracterul nostru obiceiul tradator al jumatatilor de masura.
Si inca ceva; pe langa hotararea de a duce un lucru la capat, e necesara hotararea de a te si apuca de el! Nu stiu altii cum sunt, dar eu am zile in care imi lipsesc atat entuziasmul cat si hotararea de a imi indeplini indatoririle. Aici intervin marea putere a vointei si a simtului datoriei si nu de putine ori am simtit o mare multumire cand am reusit totusi sa imi infrang lenea si sa fac ceea ce aveam de facut. Imi amintesc de o vorba a parintelui Teofil Paraianu, "intai datoria, apoi bucuria". Ce simplu si frumos a spus-o, cat de adevarat si cat de greu de implinit uneori...
Fritz Sonderland,The Knitting School
Planurile grozave de virtuti mari trag foarte putin in cumpana; caracterul ti-l poti forma numai prin lucrurile simple si elementare. Indarjirea in hotarare se invata in zilele lucratoare, nu in cele de sarbatoare. Ziua de sarbatoare poate sa dea entuziasm, dar numai zilele obisnuite preschimba toate in viata. Cartea din care am citat pasajele se numeste Indrumarea Vietii, autor Dr. Fr. W. Forster.
George Stubbs, Reapers Se spune adesea ca munca e in slujba lui Dumnezeu. Dar numai acea munca e in slujba lui Dumnezeu, care dezvaluie ceea ce este dumnezeiesc in natura noastra, care inseamna o biruinta a vointei noastre sufletesti asupra nelinistii, a toanelor si a dorului de tihna. Foarte multa munca este 'in slujba diavolului', deoarece o indeplinim astfel incat prinde radacini in caracterul nostru obiceiul tradator al jumatatilor de masura.
Si inca ceva; pe langa hotararea de a duce un lucru la capat, e necesara hotararea de a te si apuca de el! Nu stiu altii cum sunt, dar eu am zile in care imi lipsesc atat entuziasmul cat si hotararea de a imi indeplini indatoririle. Aici intervin marea putere a vointei si a simtului datoriei si nu de putine ori am simtit o mare multumire cand am reusit totusi sa imi infrang lenea si sa fac ceea ce aveam de facut. Imi amintesc de o vorba a parintelui Teofil Paraianu, "intai datoria, apoi bucuria". Ce simplu si frumos a spus-o, cat de adevarat si cat de greu de implinit uneori...
Fritz Sonderland,The Knitting SchoolPlanurile grozave de virtuti mari trag foarte putin in cumpana; caracterul ti-l poti forma numai prin lucrurile simple si elementare. Indarjirea in hotarare se invata in zilele lucratoare, nu in cele de sarbatoare. Ziua de sarbatoare poate sa dea entuziasm, dar numai zilele obisnuite preschimba toate in viata. Cartea din care am citat pasajele se numeste Indrumarea Vietii, autor Dr. Fr. W. Forster.
duminică, noiembrie 09, 2008
Niciodata toamna
noiembrie 09, 2008 |
No Comments |
Maine dimineata plecam pentru doua saptamani la parintii mei,in Prahova. Nadajduim sa facem din nou o cura in salina de la Slanic, sa ii obosim bine bine pe mamaie si tataie, pe varul Alexandru si mamica lui, respectiv sora mea.
Insa nu voiam sa plecam fara sa lasam o mica amintire in urma noastra, asa ca am ales acest cantec, insotit de un videoclip care bucura inima si ochii deopotriva.
Cu drag,
Iulia
Insa nu voiam sa plecam fara sa lasam o mica amintire in urma noastra, asa ca am ales acest cantec, insotit de un videoclip care bucura inima si ochii deopotriva.
Cu drag,
Iulia
sâmbătă, noiembrie 08, 2008
Un aspect din medicina, cel putin controversat...
noiembrie 08, 2008 |
3 Comments |
Marturisesc ca am mari indoieli in privinta vaccinarii cam de 1 an, de cand am inceput sa citesc diverse studii, carti, articole pe Internet. Dar am zis ca nefiind medic, nu pot sti prea multe si nu trebuie sa cred tot ceea ce citesc, deci sa ma pozitionez cumva la mijloc intre cele doua tabere care sustin, respectiv se opun ferm vaccinurilor.Am gasit si acest documentar, mai greu de urmarit, nefiind tradus din engleza. Merita totusi efortul sa il urmariti; e bine argumentat, explicatiile sunt pe intelesul tuturor si provoaca niste intrebari, la care nu ne mai putem raspunde prin argumente de genul "asa face toata lumea si asa e bine". Nu am gasit inca raspunsul definitiv, asa ca sugestiile sau experientele celor care cititi aici sunt binevenite si asteptate cu mult interes. Multumesc!
joi, noiembrie 06, 2008
Mai mult decat femeie
noiembrie 06, 2008 |
1 Comment |
Cautam o nocturna sa ne mangaie sufletele Mariutei si mie, inainte de culcare. Am gasit aceasta tulburatoare interpretare si nu m-am putut abtine. Trebuia sa le spun si altora. Iat-o deci!
miercuri, noiembrie 05, 2008
Devalorizarea laptelui prin pasteurizare
noiembrie 05, 2008 |
8 Comments |
Am gasit aici un articol care mi-a starnit interesul. M-am gandit ca e posibil sa intereseze si pe altcineva si chiar ca e posibil sa aflu alte pareri. Noi suntem mari consumatori de lapte, Mariuta e alaptata in continuare, dar bea cu placere si lapte da vaca. Insa n-am avut curaj decat o singura data sa i-l dau nefiert.
Pasteurizarea a fost introdusa de Louis Pasteur, savant francez, si consta
in incalzirea alimentelor pana la cca. 80 grade C urmata de racirea brusca,
pentru a distruge bacteriile, flora patogena. Dar, prin aceasta si
alimentele isi pierd, mai mult sau mai putin, din valoarea lor intrinseca,
ceea ce poate aduce prejudicii sanatatii, asa cum a dovedit-o un experiment
publicat in numarul din iunie al revistei "Minte si materie", din Oxford
(Anglia):"In Scotia, la o scoala agricola, s-au facut niste experimente, pentru a
putea urmari ce efect are asupra viteilor hranirea lor cu lapte pasteurizat
si cu lapte crud. Opt vitei au primit, inca din prima zi de viata, lapte
pasteurizat, iar alti opt, lapte crud. Doi din prima grupa au murit din
prima luna. Unul dintre vitei a fost scutit de continuarea probei pentru a
ramane in viata. Al patrulea vitel a murit la doua zile dupa incheierea
perioadei de proba, in timp ce ceilalti au putut fi salvati, dandu-li-se
ulterior lapte nefiert. Viteii grupei a doua, care au primit toti lapte
nepasteurizat, au rams toti in perfecta stare fizica."
Scrisoarea sanatatii, organul Asociatiei Kneipp, din sudul Germaniei, scria
in numarul 2 din 1972: "Doi oameni de stiinta americani, Potenger si Simonsen, au experimentat alimentatia cu lapte pasteurizat la pisici. Cercetarile s-au stins peste mai
mult de trei generatii de pisici. Cele hranite cu lapte crud s-au dezvoltat
normal.La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principala s-a instalat un
rahitism grav care, in cele din urma, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud, inca din prima generatie au avut loc avorturi. Animalele au suferit modificari de comportament, devenind agresive, zgariind si muscand. La 53%
din animale, glanda tiroida (organ de origine epiteliala cu secretie interna
asezata pe partea anterioara a laringelui) era slab dezvoltata. In generatia
a treia, animalele erau aproape degenerate."
Dupa cum rezulta din toate experientele de mai sus, laptele isi pierde
puterea sa datatoare de sanatate si calitatile nutritive de indata ce este
incalzit sau fiert.
Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie in cartea sa, "Enzimele,
caramizile vietii" ca prin incalzire si pasteurizare, prin procesele de
fabricatie si chimizare ale alimentelor, toate enzimele de importanta vitala
pentru noi sunt distruse.
Ca urmare, elementele principale ale laptelui, in special calciul, fierul si
fosforul, nu mai pot fi decat in mica masura asimilate, metabolizate, de
corpul nostru. Tot ceea ce ramane devine o aglomerare de deseuri ce
constituie un depozit in sange. Germenii bolilor, care misuna pretutindeni,
gasesc, in sangele incarcat de reziduurile produselor pasteurizate, un teren
propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile.
Pasteurizarile actioneaza astfel oarecum impotriva tocmai a scopului pentru
care sunt utilizate.
Un cercetator englez, Z. H. Oliver, confirma aceste adevaruri in cartea sa,
"Probele remediilor": "De ce o ramura uscata este atacata de viermi si
bacterii si nu una sanatoasa, care este plina de suc si viata?" Pentru ca
bacteriile au fost create tocmai pentru a inlatura deseurile acumulate si
astfel au un rol deosebit de important in natura. "Dar, iata ca, de indata
ce gasesc un depozit de deseuri in sange si ataca tesutul celular, noi le
invinuim ca ne-au provocat suferinta desi nu ele sunt vinovate de
declansarea bolii". In aceasta privinta sunt de
acord multi medici. Pentru a dovedi in mod cert un atare fapt, prof. Emerich
a inghitit o fiola intreaga cu bacterii de holera, care nu i-au facut,
bineinteles, nici un rau.
O mama foarte grijulie fata de copilul sau a considerat ca odrasla ei nu mai
poate bea lapte crud, de la o anumita vaca, apartinand unui prieten
apropiat, sperand ca se poate increde in onestitatea lui. Dupa un timp, s-a
descoperit ca vaca respectiva suferea de tuberculoza, boala fiind intr-o
faza foarte avansata de evolutie.
Copilul probabil ca inghitise milioane de germeni de tuberculoza. Dar i-au
daunat? Nicidecum! Band lapte crud si folosind si alte cruditati, avea o
constitutie foarte robusta, astfel incat bacteriile nu au gasit un teren
favorabil, prielnic, pentru dezvoltare.
Z. H. Oliver a mai adaugat ca "laptele, o capodopera dietetica", daca este
pasteurizat devine" o usa deschisa pentru boli si moarte".
Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat in ziarul "Asistenta sociala",
nr. 47 din 1934, rezultatele unor studii facute asupra aparitiei si
evolutiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Ea a
descoperit ca laptele crud constituie o aparare activa impotriva bolilor,
care sunt atat de raspandite. Experientele facute asupra a 750 de baieti au
scos la iveala, dupa trei-patru ani, rezultate uimitoare. La o grupa de 58
de copii, carora li s-a dat regulat lapte crud, dupa acelasi interval de
timp nu a mai aparut nici un caz de carie dentara. Alte experimente, cu alte
grupe, au dat aceleasi rezultate.
Arnold de Viers, un cercetator american, consemneaza in cartea sa, "Elixirul
vietii", tot felul de experimente efectuate in Anglia si America, unele in
universitati, altele in spitale. Copiii
carora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au imbolnavit in scurt timp
de scorbut (lipsa vitaminei C), rahitism (lipsa de calciu), tulburari
digestive si alte boli.
Experientele au demonstrat ca laptele pasteurizat, in loc sa apere de
tuberculoza, a favorizat-o.
Intr-un camin de copii din Anglia, 14 copii - dintr-o grupa experimentala
mai mare -, care au fost alimentati un timp, regulat, numai cu lapte
pasteurizat, s-au imbolnavit de tuberculoza, in timp ce intr-o alta grupa
experimentala, hranita cu lapte crud, numai un singur baiat s-a imbolnavit
de aceasta boala.
Arnold de Viers descrie cu lux de amanunte toate experientele, asa incat nu
poate fi vorba de niste rezultate inventate.
Toate aceste dovezi arata ca atat laptele pasteurizat cat si fierberea sunt
fara sens, nu numai ca sanatatea oamenilor este prejudiciata, dar prin
devalorizarea alimentelor se pierd milioane.
Am locuit cativa ani in Florida - SUA. Am fost pus in situatia, la un moment
dat, sa trebuiasca sa fac rost de lapte crud pentru niste copii bolnavi ai
unor vecini, dar oricat m-am zbatut, mi-a fost imposibil. Nici taranii nu
puteau sa-mi vanda, pentru ca legile interziceau comercializarea laptelui ca
atare. Nestiinta celor multi a permis unor profitori sa voteze o astfel de
lege. Singurul avantaj al pasteurizarii consta in faptul ca, in acest fel,
laptele poate fi pastrat mai mult timp si transportat fara a se altera.
Consumatorului nu-i aduce nici un folos, ci pagube incalculabile. Sa nu
uitam ca laptele contine mai mult calciu decat orice aliment, iar 90% din
oameni sufera de lipsa de calciu. Multe boli, chiar si artroza, afectiunile
coloanei vertebrale, ale articulatiilor si cele de cord,
ca si fracturile sunt consecinte ale lipsei de calciu. Pentru asigurarea
cantitatii de calciu necesara organismului trebuie sa bem zilnic putin lapte
crud.
In multe regiuni ale Germaniei nu se mai gaseste deloc lapte crud. In
Elvetia lucrurile stau ceva mai bine, dar si aici laptarii "dispar" unul
cate unul. Daca oamenilor nu li se spune adevarul curat, in curand vom
ramane si noi fara lapte crud. Chiar si acum se foloseste mai mult lapte
pasteurizat, desi este mai scump. Nu se stie ca prin pasteurizare calitatile
lui sunt depreciate, fapt ce constituie o cauza a bolilor. Nu se stie ca o
cura cu lapte crud poate vindeca boli grele: chiar si pentru potolirea setei
este mult mai bun si mai ieftin decat orice alta bautura gazoasa indulcita.
Cine vrea sa se hraneasca ieftin si totusi foarte sanatos, foloseste mult
lapte crud.
Iaurtul isi pierde si el o parte din valoarea sa prin fierbere (enzime,
proteine, vitamine,calciu) ; in plus, acidul puternic din iaurt rapeste
corpului calciul. Din contra, laptele nefiert, cel mai bun furnizor de
calciu, are proprietati bazice in proportie de 80% si neutralizeaza,
asemenea zarzavaturilor, toxinele acide daunatoare din organism. De aceea
vindeca bolile. Nici un dusman al laptelui nefiert nu poate tagadui acest
adevar. Laptele prins, cat nu s-a acrit si este folosit cu masura este
inofensiv. Doar bolnavii de reumatism trebuie sa-l evite.
Toate sunt bune, ar obiecta cineva, daca nu ar exista si riscuri! Care risc?
O data cu exemplele prezentate, am vazut ca pericolele sunt mai mari si mai
multe in cazul laptelui pasteurizat decat la cel nefiert.
In Bulgaria si in alte state rasaritene, laptele crud si cel prins
constituie alimente de baza si nimeni nu se gandeste la
vreun risc. Daca multi oameni din aceste tari traiesc si peste 100 de ani,
doar laptelui crud ar trebui sa-i multumeasca! Frica de imbolnavire este asa
de mare, incat, cu toate avantajele laptelui crud, ea are castig de cauza..
Iar cei ce alarmeaza impotriva asa-ziselor riscuri ale utilizarii laptelui
nefiert, o fac pentru beneficiul lor, inducand in eroare oamenii. Daca se
atrage atentia impotriva consumarii laptelui nefiert, sau daca acesta este
interzis, cu atat mai mult ar trebui sa fie interzis automobilul, care
provoaca nu numai un numar mare de accidente, schilozi si invalizi, ci chiar
si multi morti.
Laptele nefiert actioneaza ca un purificator, de aceea este foarte igienic.
Bacteriile straine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive si nu-i
altereaza calitatile, pentru ca laptele nu se strica, nici nu putrezeste, ci
numai se acreste. Aceasta se datoreaza fermentului lactic. Deci, nu trebuie
sa va temeti sa-l beti daca nu mai este proaspat. Laptele actioneaza totusi
ca purificator si nu pierde nimic din capacitateas a de a intretine
sanatatea.. Laptele nefiert nu se mentine pur numai pe sine, ci el curata
intestinele de resturile bacteriene de putrefactie si de alti agenti
patogeni, in timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeste. El este mort
si nu mai are nici o putere de curatire si de vindecare. Se mai spune ca
sistemul de muls este neigienic. Cei care spun asta nu stiu ca 2/3 din lapte
este muls mecanic si in curand intreaga cantitate de lapte va fi mulsa
astfel, metoda ce se practica in America de multi ani.
Nu s-a observat, de pilda, ca laptele neimbuteliat este filtrat in laptarii?
Eu cred ca afirmatia ca ar fi neigienic este un pretext al adversarilor
laptelui crud. In plus, nici prin pasteurizare el nu devine "mai curat";
dimpotriva, agentii curateniei, enzimele si acidul lactic, sunt distrusi,
astfel ca nu mai poate
fi vorba de igiena. Eu personal consum zilnic lapte crud. De ce? Pentru ca
este alimentul cel mai bun si agreabil, cel mai bun la gust, cel mai usor de
digerat, relativ cel mai ieftin si cel mai valoros. In familia noastra,
desertul este, adesea, o cana cu lapte nefiert. Fetita mea, care are sapte
ani, inca din primele saptamani de viata a mancat lapte de vaca nefiert,
diluat corespunzator. Pana in prezent nu a facut nici una din bolile
copilariei si s-a dezvoltat minunat.
Dorim sa protestam energic impotriva unei afirmatii neintemeiate aparuta
intr-o lucrare a lui Holtzer Sommers, anume ca, din cauza consumarii
laptelui nefiert, copiii ar face afta (ulceraþie, rana superficialã,
dureroasã, localizatã pe mucoasa gurii sau a faringelui), s-ar imbolnavi de
pojar, varsat de vant, scarlatina etc. Propriul meu copil este un exemplu ca
toate acestea nu sunt decat nascociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul:
laptele crud vindeca, pentru ca "imobilizeaza" acizii. In plus, pentru
convalescenti este alimentul cel mai usor digerabil.
Fara temei este si teoria lui Sommers, conform careia omul adult nu ar mai
putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau ca acesta, de indata ce
vine in contact cu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud! Chiar numai
faptul ca, in tarile balcanice, oamenii - a caror hrana de baza o constituie
laptele crud - ajung la varste mult inaintate decat media de viata, face sa
cada teoria lui Sommers. A respinge laptele pe motive etice este cu totul
altceva. Dar de ce sa-i contesti calitatile?
Pasteurizarea a fost introdusa de Louis Pasteur, savant francez, si consta
in incalzirea alimentelor pana la cca. 80 grade C urmata de racirea brusca,
pentru a distruge bacteriile, flora patogena. Dar, prin aceasta si
alimentele isi pierd, mai mult sau mai putin, din valoarea lor intrinseca,
ceea ce poate aduce prejudicii sanatatii, asa cum a dovedit-o un experiment
publicat in numarul din iunie al revistei "Minte si materie", din Oxford
(Anglia):"In Scotia, la o scoala agricola, s-au facut niste experimente, pentru a
putea urmari ce efect are asupra viteilor hranirea lor cu lapte pasteurizat
si cu lapte crud. Opt vitei au primit, inca din prima zi de viata, lapte
pasteurizat, iar alti opt, lapte crud. Doi din prima grupa au murit din
prima luna. Unul dintre vitei a fost scutit de continuarea probei pentru a
ramane in viata. Al patrulea vitel a murit la doua zile dupa incheierea
perioadei de proba, in timp ce ceilalti au putut fi salvati, dandu-li-se
ulterior lapte nefiert. Viteii grupei a doua, care au primit toti lapte
nepasteurizat, au rams toti in perfecta stare fizica."
Scrisoarea sanatatii, organul Asociatiei Kneipp, din sudul Germaniei, scria
in numarul 2 din 1972: "Doi oameni de stiinta americani, Potenger si Simonsen, au experimentat alimentatia cu lapte pasteurizat la pisici. Cercetarile s-au stins peste mai
mult de trei generatii de pisici. Cele hranite cu lapte crud s-au dezvoltat
normal.La cele la care laptele pasteurizat a fost hrana principala s-a instalat un
rahitism grav care, in cele din urma, a dus la moartea lor. La toate pisicile care nu au primit lapte crud, inca din prima generatie au avut loc avorturi. Animalele au suferit modificari de comportament, devenind agresive, zgariind si muscand. La 53%
din animale, glanda tiroida (organ de origine epiteliala cu secretie interna
asezata pe partea anterioara a laringelui) era slab dezvoltata. In generatia
a treia, animalele erau aproape degenerate."
Dupa cum rezulta din toate experientele de mai sus, laptele isi pierde
puterea sa datatoare de sanatate si calitatile nutritive de indata ce este
incalzit sau fiert.
Cunoscutul biolog canadian H. Tobe, scrie in cartea sa, "Enzimele,
caramizile vietii" ca prin incalzire si pasteurizare, prin procesele de
fabricatie si chimizare ale alimentelor, toate enzimele de importanta vitala
pentru noi sunt distruse.
Ca urmare, elementele principale ale laptelui, in special calciul, fierul si
fosforul, nu mai pot fi decat in mica masura asimilate, metabolizate, de
corpul nostru. Tot ceea ce ramane devine o aglomerare de deseuri ce
constituie un depozit in sange. Germenii bolilor, care misuna pretutindeni,
gasesc, in sangele incarcat de reziduurile produselor pasteurizate, un teren
propice pentru dezvoltare. Astfel se nasc bolile.
Pasteurizarile actioneaza astfel oarecum impotriva tocmai a scopului pentru
care sunt utilizate.
Un cercetator englez, Z. H. Oliver, confirma aceste adevaruri in cartea sa,
"Probele remediilor": "De ce o ramura uscata este atacata de viermi si
bacterii si nu una sanatoasa, care este plina de suc si viata?" Pentru ca
bacteriile au fost create tocmai pentru a inlatura deseurile acumulate si
astfel au un rol deosebit de important in natura. "Dar, iata ca, de indata
ce gasesc un depozit de deseuri in sange si ataca tesutul celular, noi le
invinuim ca ne-au provocat suferinta desi nu ele sunt vinovate de
declansarea bolii". In aceasta privinta sunt de
acord multi medici. Pentru a dovedi in mod cert un atare fapt, prof. Emerich
a inghitit o fiola intreaga cu bacterii de holera, care nu i-au facut,
bineinteles, nici un rau.
O mama foarte grijulie fata de copilul sau a considerat ca odrasla ei nu mai
poate bea lapte crud, de la o anumita vaca, apartinand unui prieten
apropiat, sperand ca se poate increde in onestitatea lui. Dupa un timp, s-a
descoperit ca vaca respectiva suferea de tuberculoza, boala fiind intr-o
faza foarte avansata de evolutie.
Copilul probabil ca inghitise milioane de germeni de tuberculoza. Dar i-au
daunat? Nicidecum! Band lapte crud si folosind si alte cruditati, avea o
constitutie foarte robusta, astfel incat bacteriile nu au gasit un teren
favorabil, prielnic, pentru dezvoltare.
Z. H. Oliver a mai adaugat ca "laptele, o capodopera dietetica", daca este
pasteurizat devine" o usa deschisa pentru boli si moarte".
Dr. Evelyn, de la London Hospital, a publicat in ziarul "Asistenta sociala",
nr. 47 din 1934, rezultatele unor studii facute asupra aparitiei si
evolutiei cariilor dentare la copiii din diferite orfelinate. Ea a
descoperit ca laptele crud constituie o aparare activa impotriva bolilor,
care sunt atat de raspandite. Experientele facute asupra a 750 de baieti au
scos la iveala, dupa trei-patru ani, rezultate uimitoare. La o grupa de 58
de copii, carora li s-a dat regulat lapte crud, dupa acelasi interval de
timp nu a mai aparut nici un caz de carie dentara. Alte experimente, cu alte
grupe, au dat aceleasi rezultate.
Arnold de Viers, un cercetator american, consemneaza in cartea sa, "Elixirul
vietii", tot felul de experimente efectuate in Anglia si America, unele in
universitati, altele in spitale. Copiii
carora li s-a dat exclusiv lapte pasteurizat s-au imbolnavit in scurt timp
de scorbut (lipsa vitaminei C), rahitism (lipsa de calciu), tulburari
digestive si alte boli.
Experientele au demonstrat ca laptele pasteurizat, in loc sa apere de
tuberculoza, a favorizat-o.
Intr-un camin de copii din Anglia, 14 copii - dintr-o grupa experimentala
mai mare -, care au fost alimentati un timp, regulat, numai cu lapte
pasteurizat, s-au imbolnavit de tuberculoza, in timp ce intr-o alta grupa
experimentala, hranita cu lapte crud, numai un singur baiat s-a imbolnavit
de aceasta boala.
Arnold de Viers descrie cu lux de amanunte toate experientele, asa incat nu
poate fi vorba de niste rezultate inventate.
Toate aceste dovezi arata ca atat laptele pasteurizat cat si fierberea sunt
fara sens, nu numai ca sanatatea oamenilor este prejudiciata, dar prin
devalorizarea alimentelor se pierd milioane.
Am locuit cativa ani in Florida - SUA. Am fost pus in situatia, la un moment
dat, sa trebuiasca sa fac rost de lapte crud pentru niste copii bolnavi ai
unor vecini, dar oricat m-am zbatut, mi-a fost imposibil. Nici taranii nu
puteau sa-mi vanda, pentru ca legile interziceau comercializarea laptelui ca
atare. Nestiinta celor multi a permis unor profitori sa voteze o astfel de
lege. Singurul avantaj al pasteurizarii consta in faptul ca, in acest fel,
laptele poate fi pastrat mai mult timp si transportat fara a se altera.
Consumatorului nu-i aduce nici un folos, ci pagube incalculabile. Sa nu
uitam ca laptele contine mai mult calciu decat orice aliment, iar 90% din
oameni sufera de lipsa de calciu. Multe boli, chiar si artroza, afectiunile
coloanei vertebrale, ale articulatiilor si cele de cord,
ca si fracturile sunt consecinte ale lipsei de calciu. Pentru asigurarea
cantitatii de calciu necesara organismului trebuie sa bem zilnic putin lapte
crud.
In multe regiuni ale Germaniei nu se mai gaseste deloc lapte crud. In
Elvetia lucrurile stau ceva mai bine, dar si aici laptarii "dispar" unul
cate unul. Daca oamenilor nu li se spune adevarul curat, in curand vom
ramane si noi fara lapte crud. Chiar si acum se foloseste mai mult lapte
pasteurizat, desi este mai scump. Nu se stie ca prin pasteurizare calitatile
lui sunt depreciate, fapt ce constituie o cauza a bolilor. Nu se stie ca o
cura cu lapte crud poate vindeca boli grele: chiar si pentru potolirea setei
este mult mai bun si mai ieftin decat orice alta bautura gazoasa indulcita.
Cine vrea sa se hraneasca ieftin si totusi foarte sanatos, foloseste mult
lapte crud.
Iaurtul isi pierde si el o parte din valoarea sa prin fierbere (enzime,
proteine, vitamine,calciu) ; in plus, acidul puternic din iaurt rapeste
corpului calciul. Din contra, laptele nefiert, cel mai bun furnizor de
calciu, are proprietati bazice in proportie de 80% si neutralizeaza,
asemenea zarzavaturilor, toxinele acide daunatoare din organism. De aceea
vindeca bolile. Nici un dusman al laptelui nefiert nu poate tagadui acest
adevar. Laptele prins, cat nu s-a acrit si este folosit cu masura este
inofensiv. Doar bolnavii de reumatism trebuie sa-l evite.
Toate sunt bune, ar obiecta cineva, daca nu ar exista si riscuri! Care risc?
O data cu exemplele prezentate, am vazut ca pericolele sunt mai mari si mai
multe in cazul laptelui pasteurizat decat la cel nefiert.
In Bulgaria si in alte state rasaritene, laptele crud si cel prins
constituie alimente de baza si nimeni nu se gandeste la
vreun risc. Daca multi oameni din aceste tari traiesc si peste 100 de ani,
doar laptelui crud ar trebui sa-i multumeasca! Frica de imbolnavire este asa
de mare, incat, cu toate avantajele laptelui crud, ea are castig de cauza..
Iar cei ce alarmeaza impotriva asa-ziselor riscuri ale utilizarii laptelui
nefiert, o fac pentru beneficiul lor, inducand in eroare oamenii. Daca se
atrage atentia impotriva consumarii laptelui nefiert, sau daca acesta este
interzis, cu atat mai mult ar trebui sa fie interzis automobilul, care
provoaca nu numai un numar mare de accidente, schilozi si invalizi, ci chiar
si multi morti.
Laptele nefiert actioneaza ca un purificator, de aceea este foarte igienic.
Bacteriile straine care s-ar putea dezvolta sunt inofensive si nu-i
altereaza calitatile, pentru ca laptele nu se strica, nici nu putrezeste, ci
numai se acreste. Aceasta se datoreaza fermentului lactic. Deci, nu trebuie
sa va temeti sa-l beti daca nu mai este proaspat. Laptele actioneaza totusi
ca purificator si nu pierde nimic din capacitateas a de a intretine
sanatatea.. Laptele nefiert nu se mentine pur numai pe sine, ci el curata
intestinele de resturile bacteriene de putrefactie si de alti agenti
patogeni, in timp ce laptele fiert sau pasteurizat putrezeste. El este mort
si nu mai are nici o putere de curatire si de vindecare. Se mai spune ca
sistemul de muls este neigienic. Cei care spun asta nu stiu ca 2/3 din lapte
este muls mecanic si in curand intreaga cantitate de lapte va fi mulsa
astfel, metoda ce se practica in America de multi ani.
Nu s-a observat, de pilda, ca laptele neimbuteliat este filtrat in laptarii?
Eu cred ca afirmatia ca ar fi neigienic este un pretext al adversarilor
laptelui crud. In plus, nici prin pasteurizare el nu devine "mai curat";
dimpotriva, agentii curateniei, enzimele si acidul lactic, sunt distrusi,
astfel ca nu mai poate
fi vorba de igiena. Eu personal consum zilnic lapte crud. De ce? Pentru ca
este alimentul cel mai bun si agreabil, cel mai bun la gust, cel mai usor de
digerat, relativ cel mai ieftin si cel mai valoros. In familia noastra,
desertul este, adesea, o cana cu lapte nefiert. Fetita mea, care are sapte
ani, inca din primele saptamani de viata a mancat lapte de vaca nefiert,
diluat corespunzator. Pana in prezent nu a facut nici una din bolile
copilariei si s-a dezvoltat minunat.
Dorim sa protestam energic impotriva unei afirmatii neintemeiate aparuta
intr-o lucrare a lui Holtzer Sommers, anume ca, din cauza consumarii
laptelui nefiert, copiii ar face afta (ulceraþie, rana superficialã,
dureroasã, localizatã pe mucoasa gurii sau a faringelui), s-ar imbolnavi de
pojar, varsat de vant, scarlatina etc. Propriul meu copil este un exemplu ca
toate acestea nu sunt decat nascociri. Faptele dovedesc tocmai contrariul:
laptele crud vindeca, pentru ca "imobilizeaza" acizii. In plus, pentru
convalescenti este alimentul cel mai usor digerabil.
Fara temei este si teoria lui Sommers, conform careia omul adult nu ar mai
putea digera laptele nefiert (ci numai sugarii) sau ca acesta, de indata ce
vine in contact cu aerul, nu ar mai fi nici pur, nici crud! Chiar numai
faptul ca, in tarile balcanice, oamenii - a caror hrana de baza o constituie
laptele crud - ajung la varste mult inaintate decat media de viata, face sa
cada teoria lui Sommers. A respinge laptele pe motive etice este cu totul
altceva. Dar de ce sa-i contesti calitatile?
marți, noiembrie 04, 2008
O nevinovata plimbare prin Clujul de azi
noiembrie 04, 2008 |
2 Comments |
Merg adeseori cu Mariuta in Cluj. Mai schimbam si noi aerul, privelistea... Dupa un drum, cu autobuzul, de o jumatate de ora, ajungem in sfarsit in fata Operei Maghiare si a Parcului Central. Coboram entuziasmate si pornim inspre diverse locuri: uneori piata mare, alteori Muzeul de Arta, alteori librarii, sediul Finantelor Publice, Catedrala Ortodoxa; depinde ce avem de facut in ziua respectiva. Toate plimbarile noastre au un element comun: slalomul printre masini si mai ales, printre fumatori! Daca de masini ne putem feri, inca mai exista trotuare libere (mare minune!), in schimb, niciun fumator nu ne poate lipsi de placerea de a savura si noi un Kent sau Winchester sau mai stiu eu ce...
Lipsa de bunavointa, de respect fata de celalalt, de un minim de deschidere fata de cel care are dreptul la alte preferinte, ma intristeaza de fiecare data cand mergem la...plimbare. Sa va spun cum arata acesta plimbare?
Este o continuua urmarire a gesturilor celorlalti, ca sa vad daca isi aprind nenorocirea de tigara si pe unde pot trece, ca s-o feresc pe Mariuta, in primul rand, de amabilitatea semenilor mei. Cui i se pare putin lucru, sa incerce o asemenea plimbare. Atentie! Nu cu masina! Faceti tot posibilul sa nimeriti si un trafic incarcat, desi in Cluj, nu trebuie sa te straduiesti; asa e tot timpul...
Nu pot sa nu ma intreb, oare solutia e sa stam acasa? Sau e necesar sa devenim fumatoare, ca sa nu ne mai ingrijoram deloc pentru sanatatea noastra?
P.S. Sa fi disparut de pe fata pamantului curtenia si... cum o putem aduce inapoi?
luni, noiembrie 03, 2008
O clipa de liniste si bucurie
noiembrie 03, 2008 |
No Comments |
Profitati de cateva minute de liniste si savurati acest fragment; iar daca soarele va mangaie bland e cu atat mai minunata senzatia...
duminică, noiembrie 02, 2008
Parinti sfinti, copii cuminti ! (Din 'Ne vorbeste Parintele Porfirie')
noiembrie 02, 2008 |
No Comments |
Ceea ce-i mantuieste si-i inraureste spre bine pe copii este viata din casa a parintilor. Parintii trebuie sa se daruiasca iubirii lui Dumnezeu. Langa copii trebuie sa devina sfinti prin blandete, prin rabdare, prin iubire, sa puna in fiecare zi un nou inceput al bunei randuieli, o noua insufletire, inflacarare si iubire pentru copii. Iar bucuria ce le va veni si sfintenia care ii va cerceta vor revarsa har asupra copiilor. De obicei, pentru purtarea rea a copiilor gresesc parintii.(...) Daca parintii nu se sfintesc, nu lupta, fac mari greseli si transmit raul pe care il au inlauntrul lor. (...) Cand copiii sunt raniti de faptul ca parintii se poarta rau unul cu altul, isi pierd puterile si pornirea de a lucra spre a spori.
imagine preluata de aici
sâmbătă, noiembrie 01, 2008
Extract din muguri de brad
noiembrie 01, 2008 |
1 Comment |
Imi amintesc ca mi-a fost recomandat de dna dr. Nitu Simona (care colaboreaza cu firma Plantextrakt), anul trecut, pentru dezvoltarea armonioasa a oaselor si a dintisorilor. I l-am administrat timp de o luna, dupa care a inceput "explozia" de dintisori. Am si sunat-o sa ii spun daca e normal si mi-a zis sa stau linistita :).
Studiind acum pe Internet, aflu ca e indicat si in multe alte afectiuni : anemie, demineralizare la copii si adolescenti, carente minerale si decalcefieri la adulti, dureri osoase de crestere la copii, consolidarea fracturilor, rahitism, osteoporoza, spasmofilie, carie dentara, paradontoza, rinofaringite repetate la copii, cu hipertrofie glandulara.
Mai multe informatii puteti gasiti aici.
vineri, octombrie 31, 2008
Motive de recunostinta
octombrie 31, 2008 |
No Comments |
Facand ieri o plimbare spre padure, cu Mariuta, printre ierburi si soare de toamna, mi-am dat seama cate motive de recunostinta am. Imi place sa insir motivele, ca sa mi le amintesc cand ma va apuca maladia nemultumirii. Se pare ca e un remediu eficient...
- Ma pot plimba, am doua picioare care ma duc unde le poruncesc si care asculta cu bucurie cand le poruncesc sa ma duca la padure.
- Avem marea bucurie sa locuim intr-un cartier nou, pe un deal, aproape de padure. De fapt, suntem inconjurati de dealuri si de paduri. Asta inseamna: aer curat, liniste, cantec de pasari, zumzet de greieri, frunze ruginii, capite de fan, margarete, clopotei, salcami infloriti, plante medicinale, macese, carute cu cai, vaci la pascut, iepuri, caprioare, tei uriasi infloriti, parfum de frunze uscate... o adevarata binecuvantare!
- Acest cartier nou e locuit de oameni minunati, veniti din toate colturile tarii. De aici sunt nasii Mariutei, cei cu inima larga, de aici sunt cei cu care facem schimb de prajituri si de alte bunatati, cei de la care am imprumutat nenumarate carti, hainute sau incaltaminte de copii, cei care dau o mana de ajutor ori de cate ori e nevoie...
- Avem de asemenea privilegiul de a fi copiii unor parinti foarte inimosi, de a avea surori si nepoti minunati, de a avea niste nasi sufletisti (departe fizic, dar mereu aproape cu inima) si un duhovnic, painea lui Dumnezeu!
joi, octombrie 30, 2008
Curatenia in casa, altfel de cum o stim
octombrie 30, 2008 |
4 Comments |
Am gasit (datorita unor mamici pricepute) de vreun an solutia perfecta pentru curatenie in casa: praful miraculos e alb si-l folosim si la prajituri:). Se numeste BICARBONAT de SODIU. Aragazul il iubeste, la fel chiuvetele, WC-ul, gresia, frigiderul, canile si farfuriile, chiar si geamurile! Murdaria fuge ingrozita de pe faianta (cred ca nu va sunt necunoscuti stropii de ulei!), semnele vinovate de pe aparatul de facut paine dispar, iar mobila de bucatarie rasufla usurata cand ii sare in ajutor prietenul de nadejde. Vasul roman, din lut, tigaia de teflon, salteaua sau patura pe care s-au petrecut mici accidente (doar avem un copil mic in casa, n-ati uitat, nu?)
Care sunt punctele tari ale bicarbonatului?
Care sunt punctele tari ale bicarbonatului?
- curata si dezinfecteaza
- nu zgarie suprafetele
- nu irita pielea, mucoasele, nu produce alergii
- nu miroase, dar inlatura mirosurile urate
- e ecologic
- e ieftin
- se poate utiliza in mai multe feluri: presarat uscat (absoarbe mirosul neplacut), pasta din putina apa + bicarbonat ( freaca grasimea, 'arsura' de pe aragaz etc), sau dizolvat in apa (ex. solutie pentru spalat geamuri)
miercuri, octombrie 29, 2008
Carti pentru copii si parinti
octombrie 29, 2008 |
No Comments |
Promisesem Irinei ca voi scrie ce carti citim impreuna cu Mariuta. Aceasta din imagine e o poveste despre 2 castori care planteaza cateva boabe de fasole intr-un ghiveci si asteapta cu nerabdare rezultatul. Dupa cum ati ghicit probabil, rezultatul e unul cat se poate de frumos si util: fasolea incolteste, spre mirarea si bucuria castorului mic si in scurt timp cei doi au facut rost de o masa copioasa. Ma rog...timpul trece repede in povesti!
Ce am invatat noi din poveste:
1. Punem boabe/seminte in pamant si, cu ajutorul Domnului, ele dau nastere unor plante noi, care ne incanta si ne sunt utile.
2. Aparitia unei noi vieti e un continuu prilej de uimire (castorul mic e extrem de entuziasmat de primele frunzulite).
3. Putem sa ne procuram si singuri mancarea (cel putin uneori), fara sa depindem de magazin; adica suntem incurajati sa ne descurcam si singuri, sa nu fim doar niste consumatori pasivi.
4. Mai e nevoie sa adaug bucuria de a intra in contact direct cu natura?
Dupa ce ne vom intoarce din vacanta vom planta si noi ceva, pentru ca Mariuta sa poata sa se bucure pe deplin de miracolul aparitiei si dezvoltarii vietii.
O precizare importanta: aceasta carte e imprumutata de la British Council, o institutie pe care iubitorii de engleza o gasesc in cateva orase din Romania. Mai nou, am remarcat ca aduc din ce in ce mai multe carti pentru copii (inclusiv DVD-uri cu cantece, desene animate, si tot felul de activitati), carti care au o grafica superba si un continut pe masura. In plus, va puteti exersa putin engleza...
luni, octombrie 27, 2008
Cum sa incepem lucrul
octombrie 27, 2008 |
No Comments |
Totdeauna lucrul tau
Sa-l incepi cu Dumnezeu.
Unde-i El cu harul Sau,
Niciun lucru nu e greu.
Rugaciunea mamei (din "Ne vorbeste Parintele Porfirie")
octombrie 27, 2008 |
No Comments |
Mama sa nu se margineasca la mangaierea simtita, ci sa daruiasca in acelasi timp si mangaierea rugaciunii. Copilul simte in adancul sufletului sau mangaierea duhovniceasca pe care i-o trimite mama lui si este atras catre ea. Simte paza si ocrotire atunci cand mama il imbratiseaza in taina pe copilul ei prin neincetata, staruitoarea si fierbintea ei rugaciune, si-l elibereaza de tot ce-l apasa. Mamele stiu sa se nelinisteasca, sa sfatuiasca,sa spuna multe, dar sa se roage n-au invatat. Multele sfaturi si mustrari fac foarte mult rau. fara multe cuvinte copiilor. Cuvintele lovesc in urechi, in vreme ce rugaciunea merge la inima. Este nevoie de rugaciune cu credinta lipsita de framantari, dar si de exemplu bun.
Ei, ei... Oare ce exemplu sunt eu?
duminică, octombrie 26, 2008
Mic dejun sanatos si rapid
octombrie 26, 2008 |
1 Comment |
Am aflat ca unul din tovarasii nostri de joaca savureaza dimineata o portie buna de lapte cu cereale, amestecate cu blenderul. Cerealele sunt de la Sanovita, adica sunt fulgi, nu praf ca la Nestle. Am adaptat putin reteta, adaugand miere, o banana si putina scortisoara si...ne lingem pe degete! Noi folosim muesli instant de la Sanovita; fiind maruntite se inmoaie mai repede.
sâmbătă, octombrie 25, 2008
Milostenia gospodinelor (din "Cartea Baietilor")
octombrie 25, 2008 |
No Comments |
Am inceput sa citesc o carte numita Cartea baietilor, scrisa de preotul si pediatrul Alexei Gracev (editura Credinta Stramoseasca, 2007), care prezinta dialogurile unui tata cu fiul sau, Andrei. Aceastea incep cand baiatul are in jur de 5 ani si sfarsesc la varsta adolescentei, tratand o multime de subiecte, din perspectiva crestin-ortodoxa, de la alimentatia sanatoasa pana la intemeierea unei familii sau alegerea drumului corect in viata.
Mi-a placut felul in care sunt abordate multe teme si m-am gandit sa fac un 'rezumat' la cele ce am citit si mi-au fost de folos, in speranta ca se va dovedi de folos si altora in 'lupta cea buna.
Am aflat ca gospodinele rusoaice de mai demult (eu cred ca nu numai ele), cand coceau painea pentru familie, puneau pe un raft separat si painite pentru saracii, orbii si schilozii care 'umblau cu miile prin sfanta Rusie'. La tara se obisnuia chiar ca aceste painite sa fie puse dis-de-dimineata, pe prispa casei sau la geam pentru ca cei flamanzi sa le gaseasca.
Maine e duminica, o zi numai buna pentru milostenie!